Un nou studiu realizat de cercetători și experți ai Academiei de Studii Economice din București arată că sistemul de sănătate din România este afectat de mecanisme de finanțare diferite. Analiza, intitulată „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, evidențiază inechități între furnizorii publici și cei privați, ceea ce afectează capacitatea de competiție bazată pe performanță. Rezultatele celei de-a doua ediții a cercetării subliniază necesitatea unei reforme structurale a modului în care resursele sunt colectate și cheltuite.
În cazul multor spitale publice, peste 50% din veniturile primite de la CNAS provin din influențele salariale. Acestea sunt acordate printr-un mecanism separat de plata serviciilor medicale, fiind independente de volumul de activitate sau de serviciile prestate efectiv. În anul 2025, transferurile din FNUASS destinate acestor influențe salariale au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei. Această sumă a depășit valoarea de 14,87 miliarde de lei decontată pentru serviciile medicale propriu-zise în spitalele publice.
Această structură de finanțare creează o inechitate majoră, deoarece spitalele private nu beneficiază de aceleași influențe salariale. Deși sectorul privat contribuie semnificativ la capacitatea de îngrijire, realizând în 2025 un număr de 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, ceea ce reprezintă aproape 40% din totalul național, acesta rămâne într-un dezavantaj financiar. Pentru aceleași servicii medicale, spitalele publice primesc o finanțare totală mult mai mare datorită acestor mecanisme suplimentare de compensare a deficitului.
Problema centrală este că tarifele decontate de CNAS sunt insuficiente pentru a acoperi costurile reale ale îngrijirilor, atât în sectorul public, cât și în cel privat. În sectorul privat, lipsa acestor mecanisme de compensare explică, parțial, necesitatea ca pacienții să plătească contribuții personale pentru a acoperi diferența dintre suma decontată și costul real al serviciului. Studiul propune recalcularea tarifelor astfel încât acestea să includă costul real, inclusiv componenta salarială, printr-o perioadă de tranziție de 3-4 ani.
Cristian Hotoboc, președintele PALMED, a subliniat că ambele sectoare sunt complementare și au nevoie de reguli unitare pentru a performa. El a afirmat că furnizorii trebuie să concureze prin calitate și eficiență, nu prin acces la mecanisme de finanțare diferite. Cristian Hotoboc a cerut ca finanțarea să reflecte costul real al serviciului medical și să respecte aceleași principii pentru toți furnizorii aflați în relație contractuală cu CNAS, astfel încât beneficiarul final să fie pacientul.
Sistemul de asigurări de sănătate din România funcționează pe baza contribuțiilor de la angajați, gestionate prin fonduri precum FNUASS. În prezent, modul în care aceste resurse sunt distribuite către unitățile medicale depinde de contractele semnate cu CNAS. Evoluția cheltuielilor trebuie monitorizată în raport cu rezultatele clinice și calitatea îngrijirilor, pentru a asigura o utilizare eficientă a banilor publici în sistemul de sănătate.