Rezultatele primei probe din concursul pentru funcțiile de director și director adjunct de școală au generat controverse semnificative. Peste 2.000 de candidați nu au reușit să obțină nota minimă de promovare, fiind eliminați din procesul de selecție. Printre persoanele care nu au trecut testul se numără și directori cu o experiență îndelungată în conducerea unor unități de învățământ de prestigiu, ceea ce a ridicat semne de întrebare privind relevanța evaluării.
Expertul în educație Marian Staș a analizat situația și a propus crearea unui mecanism care să ofere o a doua șansă managerilor calificați, dar eliminați din cauza testelor. Acesta menționează că este esențial să nu se piardă oameni care fac lucruri concrete în școli. O posibilitate ar fi prezentarea unui portofoliu relevant, evaluat după un barem strict, urmat de o probă de baraj pentru cei care se califică prin această metodă.
Problema timpului acordat a fost un punct critic pentru mulți participanți. Candidații au raportat că cele 60 de minute nu au fost suficiente pentru a parcurge 20 de cerințe cu enunțuri lungi și complexe. Un exemplu relevant este cel al lui Vifor Dorobanțu, director la Școala Gimnazială nr. 1 din Curcani, care a obținut o notă de 4,50. Acesta a recunoscut că nu și-a gestionat bine timpul, alocând prea mult pentru anumite itemi.
Marian Staș a observat că rezultatele indică două niveluri de mediocritate. Prima este cea explicită, reprezentată de cei care au luat sub nota 6,00, un grup de aproximativ 30%. A doua este cea implicită, observată la cei care au obținut note între 6,00 și 6,50, un segment de aproape 40% din total. Expertul consideră acest nivel de performanță inacceptabil și sugerează că baremul ar fi trebuit stabilit la 7,00 sau 7,50.
În ceea ce privește natura testului, acesta a inclus șapte itemi de raționament verbal, șapte de raționament numeric și șase de raționament logic. Deși ministrul Educației a apărat evaluarea ca fiind un mod de a face diferența între candidați, mulți au criticat formulările ample. Marian Staș a subliniat că organizatorii ar fi trebuit să includă în metodologie o probă de baraj sau o posibilitate de reluare încă din faza de proiectare.
Concursul pentru funcțiile de conducere în mediul școlar are loc într-un context în care există mii de posturi vacante în România. Multe județe nu au reușit să atragă candidați, iar profesori au declarat că beneficiile oferite nu sunt suficient de motivante pentru a ocupa aceste roluri. Această lipsă de personal de conducere pune presiune pe sistemul de învățământ, necesitând procese de selecție eficiente și atractive.