În România, numărul mamelor care reușesc să își mențină activitatea profesională scade semnificativ pe măsură ce numărul copiilor din familie crește. Conform datelor Eurostat pentru anul 2025, doar 32,8% dintre mamele cu trei sau mai mulți copii au un loc de muncă, o cifră mult sub media europeană de 59,4%. Această tendință indică o dificultate majoră de integrare a femeilor cu familii numeroase în forța de muncă, transformând maternitatea într-un obstacol pentru carieră.
Situația devine critică în momentul în care apare al doilea copil, punct în care România se desprinde de restul Uniunii Europene. Rata de ocupare a mamelor cu doi copii în România este de 61,2%, în timp ce media europeană este de 77,7%. În România, trecerea de la un copil la doi este însoțită de o scădere a ocupării de 11,2 puncte procentuale, în timp ce în UE această scădere este de doar 0,9 puncte. România este singurul stat membru unde rata de ocupare a mamelor cu doi copii a scăzut între 2016 și 2025.
Factorii care determină această retragere de pe piața muncii includ dificultățile de acces la creșe și grădinițe, precum și lipsa programelor de lucru flexibile. Pentru multe familii, costurile cu îngrijirea copiilor și transportul pot absorbi o mare parte din salariul mamei, făcând ca rămânerea acasă să pară varianta mai ieftină. De asemenea, legislația fiscală actuală descurajează contractele cu timp parțial, deoarece angajatorii trebuie să plătească contribuții la pensie și sănătate pe o bază minimă, chiar dacă salariul real este mai mic.
Impactul financiar pe termen lung este vizibil și la nivelul pensiilor, din cauza modului în care sunt calculate punctele de stabilitate. Conform Legii nr. 360/2023, perioadele de concediu pentru creșterea copilului nu sunt incluse în calculul acestor puncte, ceea ce penalizează femeile care au ales să stea acasă. Un exemplu concret arată că o mamă cu trei copii poate primi doar 2 puncte de stabilitate în loc de 6,25, ceea ce poate însemna o pensie cu aproximativ 340 de lei mai mică pe lună.
Comparativ cu alte țări din regiune, România prezintă cifre mult mai slabe în ceea ce privește implicarea mamelor în economie. În Ungaria, rata de ocupare a mamelor cu trei sau mai mulți copii a crescut de la 42,9% în 2016 la 63,3% în 2025, iar în Slovacia aceasta a ajuns la 63,2%. În Polonia, cifra este de aproape 64%, în timp ce în Slovenia rata de ocupare este una dintre cele mai ridicate din întreaga Uniune Europeană, atingând 86,7%.
Evoluția demografică și presiunea asupra sistemului de pensii fac din ocuparea mamelor o problemă economică majoră pentru România. Lipsa de forță de muncă calificată și îmbătrânirea populației necesită politici care să sprijine nu doar nașterea, ci și integrarea profesională a părinților. Fără soluții pentru creșe și un regim fiscal mai favorabil pentru munca part-time, potențialul economic al femeilor educate rămâne nevalorificat în economia națională.