Eurodeputata austriacă Lena Schilling a expus dificultățile enorme pe care le întâmpină victimele deepfake-urilor sexuale în încercarea de a opri răspândirea imaginilor falsificate. Deși a beneficiat de sprijinul unei echipe și de resurse pentru a demara procedurile de eliminare, Schilling subliniază că povara identificării și raportării fiecărei copii a materialului abuziv revine în continuare persoanei afectate. Această situație creează un dezechilibru major între protecția promisă de lege și realitatea dureroasă de pe internet.
Procesul de combatere a acestor abuzuri este unul extrem de epuizant, deoarece victimele trebuie să revină constant la materialele care le provoacă suferință. După ce o imagine este raportată și eliminată, există riscul ca cineva să publice o altă copie într-un alt loc, forțând persoana vizată să reia întregul demers de la capăt. Această activitate consumă timp și energie, adăugându-se unei situații traumatizante pe care victima nu a ales-o și pentru care nu poartă nicio vinovă.
Lena Schilling a subliniat că accesul la protecție nu ar trebui să depindă de resursele financiare sau de capacitatea de a avea o echipă de asistență juridică. Ea solicită platformelor digitale să își asume responsabilitatea de a preveni răspândirea conținutului ilegal, în loc să lase femeile să se descurce singure. Eurodeputata a declarat că nicio femeie nu ar trebui să fie lăsată fără ajutor în fața unor astfel de atacuri care vizează intimitatea sa.
Cercetările realizate de organizația germană Agora Digitale Transformation arată că dificultatea intervenției este accentuată de faptul că multe site-uri sunt înregistrate în afara Europei. Chiar și în țări precum Franța, unde legea pedepsește comunicarea materialelor sexuale falsificate fără consimțământ, parlamentarele au fost vizate de astfel de abuzuri. Benjamin Shultz și Yasmin Kirzeder, reprezentanți ai Agora, explică faptul că intervenția asupra motoarelor de căutare ar putea avea cel mai mare efect în limitarea vizibilității acestor materiale.
Problema este complexă deoarece există o distanță între eliminarea unei pagini și dispariția completă a urme de pe internet. O cerere de ștertere poate închide un site, dar numele unei femei poate rămâne asociat cu trimiteri către acel conținut în rezultatele motoarelor de căutare. Cercetătorii de la Agora au identificat nu doar imagini falsificate, ci și pagini care conțin solicitări de creare a unor astfel de deepfake-uri sau care direcționează utilizatorii către instrumente de generare.
Impactul psihologic asupra victimelor este profund, manifestându-se prin anxietate, depresie și stres posttraumatic. Deși imaginile sunt fabricate artificial, suferința este reală și poate duce la izolare socială sau pierderea încrederii în ceilalți. În contextul european, noul Regulament privind inteligența artificială va introduce interdicții specifice începând cu data de 2 decembrie 2026, vizând generarea de reprezentări intime fără consimțământ, însă Lena Schilling avertizează că autoritățile trebuie să fie pregătite să aplice aceste reguli din prima zi.