Locuințele din orașul Calafat rămân încălzite cu sobe pe lemne, deoarece proiectul de extindere a rețelei de gaze pare să fie unul îndepărtat. Principala problemă tehnică vizează conducta principală, pentru care autoritățile trebuie să găsească un traseu alternativ. Această necesitate a apărut după ce au fost identificate 21 de situri arheologice pe parcursul lucrărilor planificate. În ceea ce privește conducta secundară, estimările oficiale indică faptul că lucrările ar putea începe abia la finalul anului 2027.
Pentru mulți locuitori, pregătirea sezonului rece implică acum aprovizionarea masivă cu combustibil solid. Gheorghe Guțulescu, un preot din orașul Calafat, folosește un șemineu-sobă în apartament de aproximativ 30 de ani, de când rețeaua de termoficare a fost desființată. Acesta a declarat că nu crede că vor primi gaze în curând și că astfel își gestionează căldura în fiecare iarnă. Situația este similară pentru numeroase familii care nu au nicio alternativă accesibilă în prezent.
Primarul municipiului Calafat, Mihai Cotea, a confirmat lipsa de speranță privind o soluție rapidă pentru orașul său. Acesta a menționat că nu există așteptări ca conducta să ajungă la locuitorii din oraș prea curând, deși speră într-o rezolvare definitivă a problemei. În acest context, cetățenii sunt nevoiți să își încălce locuințele în orice mod este posibil, bazându-se pe resurse proprii pentru a supraviețui temperaturilor scăzute din timpul iernii.
Fenomenul de încălzire cu lemne este vizibil și prin numărul mare de persoane care apelează la ajutoare sociale în județul Dolj. Datele arată că, în luna iulie 2026, peste 46.000 de persoane din acest județ au beneficiat de suplimentul pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri. Aceste cifre reflectă realitatea unor familii pentru care soba nu reprezintă o opțiune de confort, ci singura metodă de a menține locuința încălzită.
Problema lipsei infrastructurii de gaze este una de amploare la nivel național, afectând numeroase comunități din România. Conform unei analize Fordaq, peste 2.100 de localități din țară nu dispun de acces la rețeaua de gaze naturale sau la sisteme centralizate de încălzire. Din acest număr total de localități care se confruntă cu această deficiență, aproximativ 200 de unități sunt orașe, ceea ce subliniază complexitatea nevoii de modernizare a sistemelor de distribuție.
În România, accesul la utilități de bază rămâne o provocare majoră pentru o parte semnificativă din populație. Lipsa rețelelor de gaze și a sistemelor de termoficare centralizate obligă numeroase orașe și sate să depindă de combustibili de tip lemn sau cărbune. Această dependență crește costurile anuale ale gospodăriilor și necesită o planificare riguroasă a stocurilor de combustibil înainte de începerea fiecărui sezon rece.