Lipsa serviciilor medicale în afara marilor centre universitare din România accentuează inegalitățile din sistemul de sănătate, conform unei declarații făcute de medicul Cosmin-Dinu Alexandrescu. Această situație duce la faptul că mulți pacienți ajung la consultatii în stadii mult mai avansate ale bolilor, deoarece nu au avut acces la asistență medicală oportună. Fenomenul este descris ca o realitate care afectează grav accesul la îngrijiri de bază în numeroase zone ale țării.
În cadrul evenimentului ZF Health & Pharma Summit 2026, președintele Asociației Profesionale a Medicilor de Ambulator (APMA), Cosmin-Dinu Alexandrescu, a subliniat gravitatea acestui decalaj. El a menționat că, odată ce se ieșește din zonele ocupate de centrele universitare, la o distanță de doar 10-15 km, se simte deja un deșert medical. Această situație este descrisă de medic ca fiind extrem de frustrantă pentru întregul sistem sanitar.
Medicul a explicat că diferențele de sănătate se manifestă prin tipul de patologii și prin stadiul în care se prezintă pacienții la cabinet. Conform lui Cosmin-Dinu Alexandrescu, pacienții nu ajung în stări critice din cauza neglijenței lor, ci din lipsa efectivă a unor puncte de contact medical. Această realitate indică faptul că accesul la servicii de ambulatoriu este extrem de limitat în comunitățile aflate în afara marilor aglomerații urbane.
Experiența personală a medicului confirmă aceste observații privind distribuția neuniformă a serviciilor. Dacă anterior își desfășura activitatea în zona Pieței Alba Iulia din București, acum cabinetul său este situat în cartierul Militari. Din această locație, aproximativ jumătate dintre pacienții care îi vizitează provin direct din comunele limitrofe Capitalei, ceea ce demonstrează dependența acestor zone de serviciile medicale din orașul principal.
Reducerea acestui decalaj dintre centrele urbane și zonele periferice trebuie să devină o prioritate pentru sistemul sanitar român. Fără o strategie clară de distribuție a resurselor, diferențele de tratament și de diagnostic vor continua să crească. Această problemă structurală afectează direct dreptul la sănătate al populației care locuiește în zonele considerate deșerturi medicale, limitând șansele de recuperare timpurie.
Sistemul de sănătate din România se confruntă constant cu provocări legate de accesibilitatea serviciilor în funcție de locația geografică. Disparitățile dintre mediul urban și cel rural sau dintre marile orașe și comunele limitrofe rămân un subiect de dezbatere în cadrul politicilor de sănătate publică. Această problemă de infrastructură medicală influențează direct indicatorii de sănătate la nivel național și capacitatea de răspuns în cazurile de boli cronice.