Sari la conținut
Ultima oră Ghid electoral: Ce decizește scrutinul de la jumătatea mandatului pentru administrația lui Trump
Află Știrile
Social

Lipsa planificării și a parteneriatului alimentează tensiunile sociale în România, avertizează un oficial

Liviu Tudor Băileșteanu susține că utilizarea inegală a fondurilor europene a creat zone de frustrare în țară.

3 min citire
Lipsa planificării și a parteneriatului alimentează tensiunile sociale în România, avertizează un oficial
"Panorama taken from top of the Oslo Opera House (Operahuset) (29585739880)" by Jorge Láscar from Melbourne, Australia is licensed under CC BY 2.0. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by/2.0/. | original: · licență

Liviu Tudor Băileșteanu, directorul Direcției Politici și Strategii din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a subliniat deficiențele sistemice din România. În cadrul evenimentului „Orașul meu - acasă și la birou - ediția a V-a”, organizat de News.ro, acesta a indicat faptul că lipsa unei culturi a planificării și a parteneriatului afectează direct societatea. Conform oficialului, aceste două lipsuri reprezintă cauze directe ale tensiunilor sociale pe care țara le experimentează în prezent.

Directorul de la Ministerul Dezvoltării a explicat faptul că, deși România a cunoscut o dezvoltare fantastică în ultimii 20 de ani de la accesarea în Uniunea Europeană, procesul a fost incomplet. Fondurile europene au fost introduse masiv în economia națională, însă nu au fost utilizate într-un mod echilibrat. Problema principală a fost incapacitatea de a corela utilizarea acestor resurse financiare cu planificarea teritorială și cu amenajarea teritoriului, ceea ce a dus la rezultate inegale.

Această gestionare deficitară a fondurilor a generat o fragmentare a dezvoltării între diferite regiuni ale țării. Liviu Tudor Băileșteanu a menționat că există zone care nu au beneficiat de impulsul economic adus de resursele europene, lăsând locuitorilor acestora un sentiment de frustrare. Această stare de nemulțumire socială este rezultatul direct al faptului că anumite zone au rămas în urmă față de altele, alimentând astfel conflictele și tensiunile din cadrul societății.

Pentru a remedia aceste disfuncționalități, autoritățile urmăresc implementarea unor modificări care să creeze premisele unei coeziuni teritoriale mai bune. Strategia de dezvoltare teritorială va avea ca obiectiv principal reducerea acestor decalaje. Oficialul a avertizat că o greșeală majoră ar fi implementarea proiectelor doar pentru că există un apel de finanțare disponibil la un anumit minister, fără a avea o viziune de ansamblu asupra direcției de dezvoltare.

Liviu Tudor Băileșteanu a insistat pe necesitatea unei viziuni clare asupra locului în care trebuie să ajungă țara, argumentând că parcursul poate fi gestionat ulterior în funcție de provocări. El a subliniat că o strategie bine pusă la punct asigură transparența necesară. Această transparență este considerată esențială pentru a putea asigura o corelare eficientă și funcțională între mediul public și cel privat în procesul de dezvoltare națională.

În contextul european, gestionarea fondurilor de coeziune rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică a statelor membre. România utilizează aceste resurse pentru modernizarea infrastructurii și a serviciilor publice, însă eficiența lor depinde de capacitatea instituțiilor de a integra proiectele în planuri de dezvoltare regională pe termen lung, evitând astfel dezvoltarea fragmentată a teritoriului.

Surse

Sursa: News.ro

Tot în Social