Bucureștiul se confruntă cu o situație critică în ceea ce privește cazarea studenților, având cel mai mic grad de acoperire dintre marile centre universitare analizate. Deși capitala deține cea mai mare capacitate de cazare în număr absolut, raportul dintre studenți și locurile disponibile este cel mai nefavorabil. În București, aproximativ 188.000 de studenți trebuie să se împartă la doar 37.000 de locuri disponibile în căminele din oraș.
Această situație duce la o concurență extrem de mare, unde raportul este de 5,1 studenți pentru un singur loc de cazare. Comparativ, în Cluj-Napoca raportul este de 4,6 studenți pe loc, în Timișoara de 4,3, iar în Iași de 3,5. Iașiul se distinge prin cel mai ridicat grad de acoperire, atingând 28,9%, în timp ce în București acest procent este de doar 19,7%.
La nivel național, cele patru orașe principale, respectiv București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, concentrează peste 361.000 de studenți. Acestea reunesc împreună 62% din totalul studenților din România, însă oferă doar aproximativ 80.000 de locuri în căminele publice și private. În medie, în aceste patru orașe există un loc de cazare la fiecare 4,5 studenți, reflectând o presiune constantă asupra infrastructurii de locuire.
Din totalul locurilor de cazare identificate în aceste centre, aproximativ 94% sunt oferite de căminele publice, restul de 6% fiind reprezentate de unitățile private. În București, tarifele pentru căminele publice variază între 50 de euro și 80 de euro pe lună. În schimb, la căminele private, costurile încep de la peste 100 de euro și pot ajunge la aproximativ 300 de euro pe persoană pe lună.
Vlad Săftoiu, Head of Research la Cushman & Wakefield Echinox, subliniază că analiza potențialului pentru noi proiecte de cămine private trebuie făcută diferit pentru fiecare oraș. El precizează că, pe lângă numărul de studenți și capacitatea actuală, factori precum starea căminelor, nivelul chiriilor, locația, transportul și alte opțiuni de locuire sunt esențiale pentru evaluarea oportunităților de investiții în acest sector.
Situația locuințelor studențești din România este comparată în raport cu centrele universitare din Polonia și Cehia. În orașele poloneze studiate, raportul este de 10,8 studenți pe loc, în timp ce în Praga și Brno, raportul este de 4,8 studenți pe loc. Această comparație evidențiază faptul că presiunea asupra cazării în România este semnificativ mai mare decât în centrele universitare poloneze analizate.