Utilizarea inteligenței artificiale a devenit o practică extinsă în rândul elevilor de liceu din România, conform unui studiu de percepție recent. Datele colectate de Edge Institute pe un eșantion de 3.033 de elevi indică faptul că adopția tehnologiei este aproape universală, atingând o cotă de aproximativ 98%. Această transformare digitală a școlii are loc în absența unui răspuns instituțional clar sau a unor politici publice care să reglementeze modul de utilizare a acestor instrumente noi.
Din perspectiva frecvenței utilizării, studiul evidențiază o dependență semnificativă de aceste tehnologii în activitatea școlară. Dintre elevii care utilizează inteligența artificială, 84% au recunoscut că apelează la ea pentru școală cel puțin o dată pe săptămână. Mai mult, un sfert dintre acești utilizatori confirmă faptul că folosesc aceste instrumente în mod zilnic pentru a-și gestiona sarcinile de învățare, ceea ce subliniază viteza cu care tehnologia a intrat în procesul educațional.
Răzvan Foncea, expert în politici publice la Edge Institute, descrie situația actuală prin termenii de „adopție generalizată” și „politica amânată”. El avertizează că elevii sunt nevoiți să navigheze într-un spațiu al transformărilor permanente fără o busolă educațională adecvată. Lipsa unei politici care să îi sprijine îi pune în dificultate, deoarece nu există un cadru oficial care să ghideze utilizarea corectă și etică a inteligenței artificiale în procesul de învățare.
În ceea ce privește modul de utilizare, elevii utilizează tehnologia pentru scopuri diverse, de la învățare ghidată la explicarea unor concepte dificile. Totuși, unul din doi elevi afirmă că apelează la inteligența artificială pentru a înlocui complet sarcina realizării unei teme. Un aspect critic este faptul că jumătate dintre acești utilizatori nu verifică informațiile primite, iar unul din cinci elevi a predat deja lucrări care conțin surse inventate de către algoritmi.
Problema este agravată de lipsa de pregătire formală, deoarece 27% dintre elevi nu au primit nicio informație despre inteligența artificială în cadrul școlii. Acești tineri își obțin cunoștințele despre AI din alte surse, neavând un fundament academic. Răzvan Foncea menționează că există și un risc de subraportare a utilizării, deoarece elevii ar putea evita recunoașterea frecvenței reale cu care folosesc aceste instrumente pentru a evita consecințele.
Evoluția tehnologică în educație reprezintă o provocare globală, însă în România procesul pare să fie unul pur spontan. În timp ce sistemele educaționale din alte țări încearcă să integreze noile tehnologii în curriculum, în România observația este că elevii folosesc aceste resurse ad-hoc, fără ca instituțiile să ofere un ghid de utilizare sau o strategie de integrare în cadrul programelor școlare oficiale.