Proiectul „Gen Anti-Fake” a fost lansat oficial printr-un eveniment organizat de G4Media, Europuls și Veridica, desfășurat în Sala Senatului din cadrul Universității din București. Inițiativa are ca scop principal dezvoltarea gândirii critice și a capacității de verificare a informațiilor în rândul tinerilor români. Participanții au discutat despre mecanismele complexe prin care informațiile false sunt produse, amplificate și distribuite în mediul digital modern.
Cristian Pantazi, director editorial al G4Media, a subliniat importanța oferirii unor instrumente practice tinerilor pentru a discerne între idei adevărate și cele false. Acesta a evidențiat viteza cu care zvonurile circulă online, comparând acest fenomen cu experiențe din mediul offline. Proiectul va include o componentă locală importantă, vizând 10 localități, inclusiv zone rurale, pentru a crea noduri de cunoaștere prin intermediul tinerilor implicați în combaterea dezinformării.
Cătălin Gomboș, redactor-șef al Veridica, a explicat diferența dintre informațiile false create pentru vizualizări și campaniile coordonate de „fake news”. Aceste din urmă sunt produse pentru a atinge obiective specifice, implicând adesea actori statali sau non-statali, precum Rusia. Gomboș a menționat că procesul de demontare a acestor campanii este extrem de dificil, deoarece producătorii de dezinformare au o capacitate mult mai mare de a genera conținut decât au verificatorii de a îl contrazice.
Luciana Alexandra Ghica, conferențiar universitar la Universitatea din București, a avertizat că dezinformarea nu este un fenomen limitat la campaniile electorale, ci un proces permanent. Ea a introdus conceptul de FIMI, utilizat în instituțiile europene pentru a descrie manipularea informațională și interferența străină, parte a războiului hibrid. Conform expertei, România se află într-un astfel de război hibrid de cel puțin un deceniu, ceea ce necesită o atenție constantă la sursele de informații.
Bogdan Oprea, director al Departamentului de Jurnalism de la FJSC, a grupat tehnicile de manipulare în patru categorii: tehnologii digitale, manipularea informației, tehnici retorice și exploatarea vulnerabilităților psihologice. El a declarat că internetul este devenit un loc al înșelăciunii, unde este esențial să se verifice nu doar falsitatea unei știri, ci și adevărul ei. Totodată, Francesca Cristea de la Europuls a punctat că mediul digital a transformat dezinformarea într-un nou teren de bătălie ideologică.
Dezinformarea și manipularea informațională reprezintă provocări constante pentru stabilitatea democrațiilor moderne, afectând încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Fenomenul este alimentat de utilizarea tehnologiei pentru amplificarea mesajelor și de crearea unor realități paralele prin tăierea contextului. Combaterea acestui proces necesită o alfabetizare informațională profundă, capacitatea de a identifica sursele credibile și de a înțelege narațiunile largi în care se înscrie o știre izolată.