Centrul orașului București poate înregistra temperaturi cu 3 până la 8°C mai ridicate decât localitățile din jur în perioadele de vară. Fenomenul de insulă de căldură urbană se extinde în județul Ilfov din cauza dezvoltării rapide a construcțiilor și a infrastructurii. Raportul „Starea Climei 2026” subliniază că peste jumătate din suprafața Capitalei este deja ocupată de șosele, zone industriale și alte amenajări care rețin radiația solară.
Cercetătorii Sorin Cheval, Ștefan Dinicilă, Alexandru Dumitrescu, Vlad Fălcescu și Ioan-Ștefan Gabrian au identificat două cauze principale ale acestui proces de încălzire. Prima este creșterea generală a temperaturilor, iar a doua este transformarea terenurilor naturale în suprafețe impermeabile care împiedică infiltrarea apei. Expansiunea rapidă a locuințelor individuale și a platformelor logistice din zone precum Chiajna sau Popești-Leordeni accelerează acest fenomen de încălzire.
Raportul avertizează că riscurile climatice depășesc limitele administrative, deoarece Bucureștiul și localitățile din Ilfov își stabilesc separat prioritățile de investiții. Autorii subliniază că „Local nu este suficient” și că este necesară o coordonare metropolitană pentru protejarea infrastructurii verzi-albastre. În prezent, mozaicul de localități din aria metropolitană urmărește obiective pe termen scurt pentru atragerea investițiilor, ignorând necesitatea unor planuri comune de urgență.
Impactul asupra sănătății este semnificativ, deoarece peste 50% din populația Bucureștiului locuiește în zone cu risc termic mare sau foarte mare. Cartierele dense, care lipsesc de vegetație și coridoare de ventilație, sunt descrise de cercetători ca fiind adevărate „cuptoare”. Grupurile vulnerabile, precum vârstnicii, copiii sau persoanele cu boli cronice, sunt cele mai expuse la aceste temperaturi extreme care pot afecta reziliența întregii infrastructuri urbane.
Soluțiile pentru reducerea temperaturii includ dezvoltarea parcurilor mari și a coridoarelor verzi, care pot scădea temperatura local cu până la 5°C. Studiile arată că parcurile cu un coronament dens de arbori au un efect de răcire mult mai puternic decât cele mici și fragmentate. De asemenea, vegetația ajută prin procesul de evapotranspirație și prin umbrirea naturală, oferind o protecție esențială împotriva efectului de insulă de căldură.
Proiecțiile climatice pentru București indică un scenariu îngrijorător, cu aproximativ 20 de zile tropicale suplimentare pe an până în anul 2050. Aceasta înseamnă temperaturi de cel puțin 30°C și o creștere a numărului de nopți în care temperatura nu coboară sub pragul de 20°C. Situația este agravată de suprapunerea valurilor de căldură cu poluarea atmosferică, deoarece temperaturile ridicate favorizează formarea ozonului troposferic în oraș.