Caricaturistul Costel Pătrășcan a inaugurat marți seară, în orașul Brăila, ceea ce a numit primul „Monument al Prostiei” din lume. Această lucrare de natură satirică utilizează simbolul infinitului pentru a transmite mesajul că acest fenomen social nu are limite. Evenimentul de dezvelire a avut loc în fața spațiului „Caricatura pusă la zid”, o locație situată vizavi de Muzeul Umorului, însă forma finală a obiectului a fost păstrată secretă până în momentul prezent.
Ideea de a crea un astfel de monument a apărut în urma experienței artistului cu un Muzeu al Umorului creat anterior. Costel Pătrășcan a explicat faptul că, după un an de la realizarea proiectului său, autoritățile au înființat și ele un muzeu de umor, ceea ce a declanșat gândul de a crea un spațiu dedicat prostiei. Artistul a recunoscut că a avut inițial temeri că autoritățile ar putea construi și un monument al prostiei și mai mare, dar a decis că este necesar să abordeze acest subiect social.
Lucrarea reprezintă o reflecție asupra unei stări care poate fi întâlnită în întreaga societate, fiind descrisă de autor ca fiind monumentală. Costel Pătrășcan a subliniat că monumentul nu este o critică direcționată către o anumită persoană, instituție sau partid politic, ci reprezintă un exercițiu de autoanaliză. El consideră că prostia nu este ceva ce vedem doar la ceilalți, ci este un fenomen la care contribuie toată lumea, motiv pentru care a refuzat să personifice lucrarea.
Artistul a evidențiat faptul că cea mai periculoasă formă a acestui fenomen apare atunci când indivizii care nu dețin cunoștințe adecvate au convingerea că știu foarte multe lucruri. Pentru a permite o circulație mai largă a ideii, monumentul a fost montat pe o platformă mobilă, fiind dotat cu roți. Costel Pătrășcan a declarat că intenționează să itinereze cu această lucrare și să o ducă în alte orașe, dacă va exista o cerere în acest sens.
Proiectul este prezentat ca fiind o premieră mondială, artistul afirmând că a căutat existența unei astfel de opere și nu a găsit nimic similar. Prin ridicarea acestui concept la rang de monument, autorul susține că România este unică în acest sens. Lucrarea rămâne un obiect de observație socială, fiind concepută să fie mobilă pentru a putea fi prezentată în diverse locații, depinzând de interesul public pentru acest tip de satiră.
În contextul evenimentelor actuale, astfel de gesturi de artă satirică se încadrează într-un peisaj al comunicării sociale complexe. Deși subiectul este unul de critică socială, acesta se distinge de alte știri internaționale sau de proiecte de infrastructură de mare anvergură care domină fluxul de informații. Lucrarea de la Brăila rămâne un punct de reflecție locală asupra comportamentului uman și a convingerilor personale într-o societate modernă.