Utilizarea inteligenței artificiale în mediul școlar generează îngrijorări majore în rândul experților în educație și al părinților. Studiile indică faptul că chiar și 10 minute petrecute pe un chatbot pot face adulții mai lenți în procesul de gândire, însă situația devine mult mai critică atunci când vorbim despre copii. Aceștia folosesc tehnologia fără a avea încă un nivel dezvoltat de gândire critică, ceea ce poate compromite procesul natural de formare a cunoștințelor de bază.
În România, fenomenul este deja vizibil în sălile de clasă, unde elevii interacționează cu instrumente precum ChatGPT sau Gemini. Un profesor de biologie din București, Luca, a observat că elevii folosesc chatboții pentru a copia la teste, însă adesea nu știu să utilizeze prompturile corect. Această lipsă de competență digitală duce la erori de conținut, cum ar fi utilizarea unor concepte de nivel superior sau greșeli de scriere, precum înlocuirea termenului „osmoză” cu „cosmoză”.
Pe lângă problemele de învățare, există riscul antropomorfizării, proces prin care utilizatorii încep să considere chatboții ca fiind prieteni reali. Această tendință este periculoasă pentru copii, care pot dezvolta dependențe emoționale de algoritmi. O mamă din Breaza, Ioana, a relatat că un copil a ajuns să întrebe AI-ul când pleacă de la spital, demonstrând o legătură neadecvată cu tehnologia. Există, de asemenea, riscuri legate de sănătatea mintală, inclusiv episoade de psihoză indusă de interacțiunile cu AI.
Experții precum Wayne Holmes de la University College London subliniază că majoritatea cercetărilor actuale despre AI și educație sunt insuficiente sau naive. Holmes avertizează că, în prezent, utilizarea acestor tehnologii în școli reprezintă un experiment pe copii, desfășurat în afara oricăror controale etice solide. De asemenea, Irene Angelica Chounta de la Universitatea din Duisburg-Essen explică faptul că elevii ocolesc efortul cognitiv necesar pentru memorarea pe termen lung, procesând informația într-un mod extrem de superficial.
La nivel instituțional, România pare să fie în urmă în ceea ce privește reglementarea acestui domeniu. Strategia Națională AI 2024-2027 a fost elaborată înainte de apariția ChatGPT și nu include nicio mențiune despre educația pre-universitară. În timp ce țări precum Scoția au dezvoltat strategii specifice pentru integrarea etică a tehnologiei în pedagogie, în România lipsesc procedurile clare și instruirea profesorilor pentru a gestiona corect impactul acestor instrumente noi asupra elevilor.
Contextul educațional global este marcat de o vulnerabilitate crescută a școlilor în fața unor evenimente de instabilitate. În Polonia, de exemplu, autoritățile au fost nevoite să verifice zeci de mii de unități de învățământ în urma unor atacuri violente care au afectat siguranța elevilor. Deși aceste incidente sunt de natură diferită, ele subliniază nevoia urgentă de protecție și reglementare riguroasă în cadrul sistemelor de educație moderne.