Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a reacționat joi la acuzațiile lansate de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobetre. Acesta din urmă a susținut că în sistem există un dezastru financiar și facturi neplătite în valoare de 30 de miliarde de lei. Horațiu Moldovan susține că o astfel de afirmație uriașă necesită dovezi concrete și verificabile, nu doar utilizarea unui microfon pentru a lansa acuzații de incompetență sau de lăsarea unei moșteniri grele.
Horațiu Moldovan explică faptul că există o distincție clară între restanțele de plată și sumele necesare pentru cheltuielile viitoare. Potrivit datelor prezentate de acesta, la sfârșitul anului 2024, existau 1,4 miliarde de lei plăți restante pentru medicamente și servicii medicale, alături de peste 4 miliarde de lei restanțe la concedii medicale, unele cu termene depășite de 2-3 ani. Fostul președinte subliniază că, spre deosebire de acea perioadă, la finalul anului 2025 și în septembrie 2026, restanțele au fost reduse la zero.
În ceea ce privește bugetul, Horațiu Moldovan menționează că în 2025, CNAS a efectuat plăți de 84,4 miliarde de lei, o creștere de 14,83% față de anul precedent. Pentru anul 2026, CNAS a propus inițial un buget de 97,08 miliarde de lei, însă Parlamentul a aprobat doar 82,79 miliarde de lei. Din acest motiv, instituția a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei, dintre care 6,45 miliarde sunt destinate sănătății și 4,77 miliarde pentru concedii medicale, pentru a asigura plățile la zi.
Fostul lider al CNAS critică modul în care sunt prezentate cifrele și insistă că suma de 11 miliarde de lei cerută nu reprezintă plăți întârziate, ci bani necesari pentru acoperirea cheltuielilor viitoare. El subliniază că raportul separă situația concediilor medicale de restul cheltuielilor și că, deși plățile la concedii au ajuns la un termen de 11 luni în majoritatea județelor, situația este mult mai bună decât la finalul anului 2024. Moldovan cere clarificări despre cine trebuie să plătească și cui, dacă se afirmă că există facturi ascunse.
Horațiu Moldovan a punctat, de asemenea, că CNAS și Ministerul Sănătății au responsabilități și bugete diferite, iar confundarea acestora este o eroare de la nivel de management. El a declarat că oamenii de stat trebuie să găsească soluții în loc să provoace panică pacienților. Fostul președinte a reiterat că orice acuzație privind un deficit ascuns prin omiterea unor facturi trebuie dovedită prin documente publice, deoarece lozinile repetate nu pot înlocui adevărul factual.
Sistemul de sănătate din România este gestionat prin bugete distincte, unde CNAS asigură plățile pentru serviciile medicale, în timp ce Ministerul Sănătății coordonează politica de sănătate publică. În contextul rectificărilor bugetare recente, se observă că sume importante de bani sunt direcționate către ministere pentru a acoperi necesitățile de funcționare, însă gestionarea fluxului de numerar pentru plățile către furnizori și pentru concediile medicale rămâne un punct de tensiune constant în administrația publică.