Adolescenții pot ajunge la consumul de droguri din cauze diverse, precum curiozitatea, dificultatea de a gestiona emoțiile intense sau lipsa sprijinului necesar. Aceste factori joacă roluri esențiale în procesul de dezvoltare a dependenței pentru fiecare individ în parte. Înțelegerea mecanismelor psihologice din spatele acestui comportament este crucială pentru prevenirea problemelor de sănătate mintală și a adicțiilor pe termen lung în rândul tinerilor.
Mara Andreea, care își împărtășește experiențele pe canalul de YouTube @thoughtdaughter44, explică faptul că a început prin consumul de alcool în liceu, înainte de a trece la iarbă. Deși prima experiență nu a fost plăcută, aceasta a dus la dorința de a încerca și alte substanțe. Ea precizează că abuzul de substanțe nu era motivat de plăcere, ci de dorința de a îngropa sentimente negative și de a nu fi prezentă la propriul nivel de conștiință.
Pentru Mara Andreea, utilizarea drogurilor a reprezentat o metodă de a evita confruntarea cu sentimente pe care nu le putea gestiona. Ea subliniază că viața este mult mai frumoasă fără consum, afirmând că actualul ei stil de viață este de „100 de mii de ori mai frumoasă” față de perioada în care abuza de substanțe. Mesajul ei către cei care nu au încercat niciodată este de a nu începe, subliniind beneficiile unei vieți fără droguri.
Dr. Casian Stan, medic și psihoterapeut, explică faptul că persoanele pot apela la substanțe sau la alte comportamente adictive pentru a face față angoaselor, anxietăților, tulburărilor sau chiar plictiselii. El consideră că un aspect fundamental este ascultarea acestor persoane și încercarea de a descoperi cauzele profunde care apar în momentul în care un individ se confruntă cu o adicție. Înțelegerea contextului psihologic este esențială pentru abordarea corectă a problemelor.
Datele statistice arată că în România 6% dintre adolescenți declară că au consumat cel puțin o dată o substanță ilicită, canabisul fiind cea mai frecventă alegere. Această cifră este semnificativ mai mică decât media europeană, unde 13% dintre adolescenți au încercat un drog ilicit măcar o dată în viață. Diferența dintre România și restul Europei evidențiază necesitatea monitorizării constante a acestor tendințe de consum în rândul tinerilor.
Problematica consumului de substanțe în rândul tinerilor este o temă de interes major pentru sănătatea publică la nivel global. Studiile de specialitate indică faptul că comportamentul de risc în adolescență poate avea consecințe durabile asupra dezvoltării cognitive și emoționale. Monitorizarea ratelor de consum, precum cele raportate în cadrul Uniunii Europene, rămâne un instrument vital pentru implementarea unor politici de prevenție mai eficiente și adaptate nevoilor acestui segment de populație.