Criza personalului didactic din România atinge cote record, fiind marcată de un număr tot mai mare de norme ocupate de profesori necalificați. În anul școlar 2026-2027, numărul acestor norme a ajuns la 6.300, comparativ cu cele 2.852 raportate în anul școlar 2011-2012. Simion Hăncescu, liderul FSLI, subliniază gravitatea situației, menționând că în Capitală există aproape 320 de profesori care predau fără studii corespunzătoare postului ocupat.
Expertul în educație Marian Staș propune o reformă structurală pentru a combate lipsa de atractivitate a carierei. Acesta recomandă eliminarea examenului de titularizare și descentralizarea managementului resurselor umane la nivelul școlilor. Conform lui Staș, instituțiile de învățământ își cunosc cel mai bine nevoile, iar un mecanism pilot de cinci ani ar putea testa acest model de carieră și interviurile de angajare în liceele și școlile gimnaziale care desfășoară deja proiecte de transformare curriculară.
O componentă esențială a propunerii sale vizează pachetul salarial, pe care îl consideră decisiv pentru succesul oricărei reforme. Marian Staș susține că, pentru a atrage absolvenții de STEM, salariul brut al unui profesor debutant ar trebui să fie de 3.000 de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 15.000 de lei. Astfel, chiar și după plata taxelor, venitul net ar rămâne în jur de 7.000 de lei, oferind o alternativă viabilă față de sectorul privat.
Situația este agravată de un paradox evidențiat de un raport OCDE, care arată că România are cea mai mare rată de posturi didactice neocupate dintre țările cu sisteme de concurs similare. Totodată, țara înregistrează cel mai mare procent de profesori admiși la aceste concursuri, cu o rată de 73%, comparativ cu 19% în Coreea sau 28% în Franța. Această discrepanță indică dificultăți majore în integrarea candidaților în sistemul de învățământ.
În București, criza este vizibilă prin cele cel puțin 76 de posturi didactice rămase libere pentru materii esențiale precum Fizică, Chimie, Matematică, Biologie, Geografie și Informatică. Analiza Edupedu indică faptul că aceste posturi vacante afectează 33 de școli gimnaziale, 18 colegii naționale, 14 licee tehnologice și 10 grădinițe. Reprezentanții Federației Naționale a Părinților Edupart au criticat autoritățile pentru lipsa de măsuri în fața acestui deficit de personal.
Sistemul de învățământ din România face parte din categoria țărilor care estimează lipsa profesorilor pe baza rezultatelor concursului de angajare. În această categorie, ponderea posturilor neocupate în 2024/25 pentru învățământul primar și secundar este de 2,8%, o cifră semnificativ mai mare decât cea din Franța, unde nivelul raportat este de doar 0,4%. Această diferență subliniază dificultatea de a ocupa posturile disponibile în sistemul național.