Europa se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea sănătății cardiometabolice, având nevoie de o transformare rapidă a inovației medicale în acces real pentru pacienți. Această concluzie a fost centrală în cadrul evenimentului „State of Health – The Milan Dialogue”, susținut de Lilly și organizat cu ocazia reuniunii anuale a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD). Reprezentanți din diverse țări europene au discutat despre barierele care împiedică utilizarea descoperirilor științifice în beneficiul sănătății populației.
Impactul economic al bolilor cardiovasculare în Uniunea Europeană este extrem de ridicat, generând costuri anuale de peste 282 de miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 47 de miliarde de euro sunt direct asociate pierderilor de productivitate. În anul 2021, bolile și dizabilitățile au cauzat pierderea a 256 de milioane de zile de muncă, în timp ce decesele premature au însemnat pierderea a 1,3 milioane de ani de viață profesională.
Diagnosticul precoce reprezintă prima prioritate identificată pentru îmbunătățirea situației, având în vedere cifrele alarmante din Regiunea Europeană a Federației Internaționale de Diabet (IDF). În 2024, aproximativ 65,6 milioane de adulți trăiau cu această boală, însă 33,6% dintre aceștia, adică circa 22 de milioane de persoane, nu știau că sunt afectate. Identificarea timpurie este utilă doar dacă este susținută de un parcurs de îngrijire clar și continuu.
O altă problemă majoră este fragmentarea parcursurilor de îngrijire și lipsa standardelor comune de monitorizare a rezultatelor medicale. În prezent, doar șase state membre utilizează dosarele electronice de sănătate pentru monitorizarea sistematică a rezultatelor cardiovasculare, iar majoritatea nu dețin registre naționale complete. Această lipsă de continuitate afectează capacitatea sistemelor de sănătate de a asigura un parcurs medical coerent pentru pacienții care necesită monitorizare constantă.
Accesul la medicamentele noi este marcat de întârzieri semnificative, timpul median de la autorizarea centrală în UE până la disponibilitatea pentru pacienți fiind de 532 de zile. Există variații enorme între piețele naționale, cu intervale care oscilează între 56 și 1.201 de zile. Disponibilitatea formală nu garantează accesul real, deoarece diagnosticul tardiv și discontinuitățile în monitorizarea pacienților pot bloca în final primirea tratamentului adecvat.
În România, situația bolilor cardiometabolice este comparabilă cu provocările europene, având în vedere numărul mare de persoane afectate. În 2024, peste 1,3 milioane de persoane dintre adulții din țară trăiau cu diabet, ceea ce reprezintă aproximativ 9% din populația adultă. Totodată, aproximativ 39% din populația adultă a României trăiește cu obezitate, un factor de risc major pentru apariția diabetului de tip 2.