Emil Hurezeanu a readus în discuție destinul Cazarmei 90 din Sibiu, o clădire monumentală care a dispărut în ultimii ani ai regimului comunist. Fostul ministru al Afacerilor Externe a criticat decizia de a transforma acest spațiu istoric într-o simplă parcare, considerând evenimentul un exemplu negativ de intervenție urbanistică. Această clădire, construită între sfârșitul secolului al XVIII-lea și anul 1807, reprezenta una dintre construcțiile baroce de referință ale orașului.
Cazarma 90 domina zona centrală a Sibiului, fiind situată pe locul actualei Piețe a Unirii. Conform datelor din Repertoriul Arheologic Național, imobilul era o construcție rectangulară masivă, cu trei etaje deasupra solului și mai multe niveluri subterane. Fațada respecta o compoziție simetrică, iar în zona centrală se ridica un turn cu ceas, încheiat cu un acoperiș în stil baroc, elemente care îi conferau un caracter distinctiv.
Emil Hurezeanu a comparat situația din Sibiu cu modelele din Austria, unde fostele cazărmi au fost restaurate pentru a deveni spații culturale și comunitare. El a menționat că în Austria, de exemplu pe Mariahilfer Strasse, o fostă cazarmă a devenit un muzeu splendid care găzduiește și școli, restaurante sau grădinițe. Fostul ministru a subliniat că în Europa există exemple de transformare a unor astfel de monumente în centre vii de artă și educație.
Demolarea clădirii a avut loc în anii ’80, după ce imobilul a ajuns într-o stare avansată de degradare în perioada comunistă. Documentația oficială indică faptul că lipsa unei utilizări alternative pentru spațiile sale vaste a facilitat decizia de a pune clădirea la pământ. În prezent, pe terenul respectiv funcționează o parcare, deși urmele istorice ale edificiului militar și ale vechilor fortificații medievale sunt încă menționate în documentele arheologice.
Administrația locală analizează de peste 15 ani posibilitatea construirii unui centru de conferințe și spectacole în acest loc. Proiectul este prezent în documentele de dezvoltare urbană încă din 2009 și ar urma să fie integrat în zona Teatrului Național „Radu Stanca”. Pentru anul 2025, bugetul local a prevăzut fonduri pentru studii și documentații tehnice, Primăria Sibiu intenționând totodată să pună în valoare zidurile fostei Cazarme 90 și Bastionul Haller.
Istoria urbanistică a orașului Sibiu este marcată de transformări majore ale fortificațiilor și ale clădirilor administrative. De la structurile habsburgice și austro-ungare care au servit pentru cazarea trupelor, până la deciziile de demolare din perioada comunistă, orașul a trecut prin procese complexe de reconfigurare. Astăzi, eforturile de conservare se concentrează pe integrarea elementelor istorice rămase în cadrul modern al centrului orașului.