Elevii din România au decis să protesteze luni, 28 septembrie, purtând haine negre în cadrul școlilor, pentru a exprima opoziția față de introducerea uniformelor obligatorii. Această acțiune de protest este organizată de Consiliul Național al Elevilor, ca reacție la faptul că proiectul de lege privind obligativitatea ținutei școlare a fost adoptat de Senat fără consultarea elevilor. Reprezentanții acestora susțin că decidenții nu i-au invitat la dezbateri și nu au luat în calcul vocea comunității studențești.
Consiliul Național al Elevilor a criticat dur proiectul, afirmând că problemele reale ale școlii românești nu pot fi rezolvate prin simpla schimbare a vestimentației. Organizația a subliniat că inechitatea socială nu dispare prin purtarea unei veste și că fenomenul de bullying nu este oprit doar prin utilizarea aceleiași cămăși. Elevii consideră că apartenența la o comunitate nu se poate coase pe rever și că educația nu poate fi reparată prin metode de croitorie.
Proiectul de lege, inițiat de PSD, vizează modificarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 pentru a impune o ținută unică în învățământul de stat. Senatul a aprobat această propunere cu 84 de voturi „pentru”, 18 voturi „împotrivă” și patru abțineri. În prezent, documentul se află în Camera Deputaților, care este forul decizional. Legea prevede și măsuri pentru achiziția gratuită sau subvenționarea kiturilor de bază prin fonduri de la consiliile județene sau locale.
Opinia proiectului este una extrem de fragmentată în rândul liderilor politici. Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat că proiectul este lipsit de sens și că uniformele nu pot fi impuse prin lege de la București, promițând că deputații formației sale vor vota împotrivă. În schimb, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan susține cu tărie măsură, argumentând că școala nu trebuie să fie o paradă de modă și că în țări civilizate, precum Franța sau Elveția, uniformele sunt utilizate.
Inițiatorii legii susțin că standardizarea vestimentară va ajuta la combaterea discriminării bazate pe statutul material și va crește siguranța în unitățile de învățământ. Prin identificarea vizuală rapidă a elevilor, personalul de pază ar putea reduce riscul pătrunderii persoanelor străine în școli. Totuși, Consiliul Național al Elevilor insistă că decizia trebuie să aparțină comunităților școlare locale, nu să fie o impunere națională care ignoră nevoile și opiniile celor care vor purta aceste haine.
Această dezbatare privind mediul școlar are loc într-un context în care sistemul de învățământ din România se confruntă cu diverse provocări de gestionare a sănătății și a siguranței. Recent, datele au indicat faptul că peste 64 de mii de copii au trecut prin triajul epidemiologic, evidențiind importanța monitorizării constante în cadrul unităților de învățământ preuniversitar.