Elevii din România petrec mai puțin timp în cadrul școlii și beneficiază de perioade de vacanță mai lungi comparativ cu copiii din alte state membre. Datele furnizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că sistemul de învățământ românesc prezintă discrepanțe majore față de media internațională, atât în ceea ce privește numărul de ore de curs, cât și durata perioadelor de odihnă acordate elevilor.
În cadrul învățământului primar, diferența de timp de instruire este de peste 260 de ore anual față de alte țări. Elevii români din acest ciclu au, în medie, 540 de ore de curs pe an, în timp ce media OCDE este de 804 ore. În ceea ce privește vacanțele, elevii din învățământul primar au 16,6 săptămâni libere pe an, ceea ce înseamnă cu aproximativ 3 săptămâni mai mult decât media statelor din cadrul organizației.
La nivelul învățământului gimnazial, decalajul dintre România și restul statelor se reduce, însă rămâne vizibil. Elevii români participă la 834 de ore de curs, comparativ cu cele 909 ore care reprezintă media pentru statele OCDE. Deși numărul orelor de curs este mai mic, sistemul de educație din România se confruntă cu provocări legate de resursele umane, existând un deficit de personal, deoarece aproape 3% dintre posturile didactice rămân în prezent vacante.
Investițiile financiare în educație sunt semnificativ mai mici decât în țările dezvoltate, România alocând aproape jumătate din suma medie investită de restul organizației. Cheltuielile anuale pentru fiecare elev sau student în România sunt de circa 7.300 de dolari, față de media OCDE de 13.600 de dolari. De asemenea, în anul 2023, educația a primit 2,6% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce media țărilor din cadrul organizației a fost de 4,2%.
Remunerarea cadrelor didactice a cunoscut o evoluție importantă, trecând de la un dezavantaj la un avantaj salarial modest. În 2023, profesorii din învățământul secundar inferior câștigau cu circa 13% mai puțin decât angajații cu studii superioare din alte domenii. În 2025, situația s-a schimbat, iar salariile acestor profesori au devenit cu aproximativ 5% peste veniturile medii ale altor angajați cu studii superioare din țară.
Analiza acestor date reflectă o schimbare de paradigmă în competitivitatea salariilor din sectorul educației față de alte profesii care necesită studii superioare. Deși nivelul de finanțare per elev rămâne sub media internațională, evoluția veniturilor profesorilor indică o încercare de a atrage personal calificat într-un sistem care se confruntă totuși cu o lipsă de posturi ocupate.