România se confruntă cu o situație critică în ceea ce privește nivelul de educație financiară al populației, fiind sub media europeană și cea a țărilor vecine. Datele indică faptul că lipsa unei pregătiri sistematice în școli afectează capacitatea tinerilor de a lua decizii economice sănătoase. În acest context, se propune transformarea Programului Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR) dintr-un proiect pilot limitat la București într-o politică publică aplicată la nivel național.
Conform datelor OECD, România a obținut un scor de 54 din 100 de puncte în 2023, fiind pe unul dintre ultimele locuri din cele 39 de țări evaluate. Cel mai îngrijorător aspect este componenta de comportament financiar, care a înregistrat doar 42 de puncte. Această deficiență se reflectă în faptul că, deși 51% dintre români consideră că au cunoștințe financiare ridicate, la testele obiective doar 13% reușesc să atingă acest nivel de competență.
Educația financiară nu se rezumă la simpla înțelegerea conceptelor, ci implică trei piloni esențiali: cunoștințe, comportamente și atitudini. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a adăugat recent și un al patrulea strat, reprezentat de literația financiar-digitală. Aceasta este vitală pentru generația tânără, oferindu-le capacitatea de a recunoaște fraudele online, riscurile plăților instant și pericolele promovate de influenceri pe rețelele sociale.
Există o corelație directă între nivelul de educație financiară și indicatorii economici ai unei țări, precum densitatea antreprenoriatului. În timp ce Ungaria are 73 de întreprinderi mici și mijlocii la 1.000 de locuitori, România dispune de doar 49. Deși salariile românilor sunt mai mari decât cele din Bulgaria sau Ungaria, lipsa de familiaritate cu gestionarea riscului și cu creditul de afaceri limitează inițiativa antreprenorială la nivel național.
Programul PNEFR a fost lansat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu sprijinul BNR, ASF, ISF și al Ministerului Educației. Pilotul, demarat în martie 2026 în 15 licee din București, a implicat aproximativ 20.000 de elevi. Obiectivul este formarea capacității de a lua decizii informate privind administrarea resurselor, economisirea și funcționarea sistemului bancar.
În prezent, România utilizează Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030, adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 378/2024, care stabilește cadrul instituțional necesar. Deși infrastructura de guvernanță este deja existentă prin implicarea BNR și a Ministerului Educației, este necesară extinderea implementării la nivelul întregului învățământ preuniversitar pentru a reduce disparitățile regionale și pentru a asigura un acces egal pentru toate comunitățile.