Nivelul Dunării de la Cernavodă a atins duminică, 20 septembrie, o cotă de -255 de centimetri, marcând cea mai scăzută valoare înregistrată în istoria măsurătorilor moderne. Această situație critică a survenit în contextul în care lucrările de dragaj, începute în luna august pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor centralei nucleare, au fost complet oprite. În zilele în care fluviul a doborât recorduri negative, niciun utilaj nu a mai fost activ în zona respectivă.
Adrian Maizel, purtătorul de cuvânt al Administrației Fluviale Dunărea de Jos (AFDJ), a confirmat că această minimă este un record absolut, depășind precedentul de -247 de centimetri stabilit în anul 2003. Cota negativă este raportată la nivelul de referință convențional, numit cotă zero. Luni, 21 septembrie, nivelul a crescut ușor cu un centimetru, ajungând la cota de -254 de centimetri, însă debitul la intrarea în țară rămâne mult sub media multianuală pentru luna septembrie.
În luna august, când nivelul apei era cu aproximativ 40 de centimetri mai ridicat decât în prezent, autoritățile au demarat intervenții hidrotehnice și au adus o dragă de mare capacitate deținută de AFDJ. Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, a anunțat anterior că operațiunile au adus un câștig de cel puțin 4 cm la nivelul apei. Totuși, în prezent, draga AFDJ nu mai operează deoarece contractul său a expirat, iar utilajele Apelor Române nu au lucrat nici în perioada de recorduri din septembrie.
Lipsa de explicații oficiale este înlocuită de informații din surse guvernamentale, care susțin că marinarii de pe utilajele Apelor Române au plecat în pauză, neexistând personal de schimb plătit pentru weekend. De asemenea, continuarea lucrărilor necesită o nouă Hotărâre de Guvern pentru alocarea fondurilor necesare. S-a solicitat un buget pentru îndepărtarea a aproximativ 500.000 de metri cubi de sedimente, însă până în acest moment nu a fost luată nicio decizie oficială.
Raportul tehnic al Apelor Române, care a pus bazele deciziilor CNSU, subliniază necesitatea lărgirii și adâncirii șenalului pe o lungime de cel puțin 3-4 kilometri în aval de confluența cu Bala. Această măsură este vitală pentru a evita formarea unor praguri de control care limitează trecerea apei spre Cernavodă. Fără aceste intervenții de dragaj, riscul ca scăderile de nivel să afecteze direct funcționarea reactoarelor centralei nucleare rămâne un subiect de preocupare majoră.
Situația de la Cernavodă se înscrie într-un context de gestionare a resurselor de apă pentru siguranța energetică. Deși s-au luat măsuri de urgență prin mobilizarea drăgilor, lipsa unor decizii bugetare rapide și a unor hotărâri de Guvern menține lucrările în stază. Această întârziere apare în ciuda avertizărilor privind necesitatea de a asigura un debit constant pentru procesele de răcire ale reactoarelor nucleare.