Noile date publicate de Eurostat în Eurostat Regional Yearbook 2026 relevă existența unor diferențe majore de speranță de viață la naștere între diverse regiuni din România. În timp ce media europeană a urcat la 81,5 ani în 2024, în țara noastră valorile variază între un minim de 75,5 ani și un maxim de 77,8 ani. Această evoluție reflectă o fragmentare teritorială a indicatorilor de sănătate și longevitate în cadrul comunității europene.
Regiunea București-Ilfov conduce clasamentul național al speranței de viață, înregistrând cea mai înaltă valoare de 77,8 ani. Următoarele poziții în top sunt ocupate de regiunile Centru, cu 77,0 ani, și Sud-Vest Oltenia, care înregistrează 76,9 ani. Aceste cifre indică o tendință de creștere a longevității în zonele cu un nivel de dezvoltare mai ridicat, însă decalajele față de restul țării rămân vizibile și semnificative.
La polul opus, cele mai mici valori pentru speranța de viață se regăsesc în estul României, în regiunile Sud-Est și Nord-Est. În Sud-Est, indicatorul este de 75,7 ani, iar în Nord-Est acesta scade până la 75,5 ani. Diferența de 2,3 ani dintre București și nord-estul țării este cauzată de disparitățile profunde privind nivelul de trai, condițiile socio-economice și accesibilitatea serviciilor medicale disponibile pentru populație.
Situația bărbaților din România este critică, toate regiunile țării fiind incluse în categoria celor cu o speranță de viață la naștere mai mică de 76 de ani. Mai mult, două regiuni românești, Nord-Est și Sud-Est, au coborât sub pragul de 72 de ani. Această realitate plasează România printre zonele europene cu cele mai scăzute valori pentru bărbați, alături de regiuni din Bulgaria și statele baltice.
Mortalitatea prematură reprezintă o altă problemă majoră, în special în regiunea Nord-Est, unde s-au înregistrat 9.255 de ani potențiali de viață pierduți la 100.000 de locuitori. Această valoare este a treia cea mai mare din întreaga Uniune Europeană. De asemenea, bolile sistemului circulator sunt responsabile pentru decese în proporții de 75% până la 85% peste media UE în regiunile Macroregiunea Patru, Macroregiunea Trei și Macroregiunea Doi.
Evoluția speranței de viață în Uniunea Europeană a fost marcată de o creștere generală începând cu anul 2002, cu excepția perioadei 2020-2021, când pandemia de COVID-19 a întrerupt această tendință. În prezent, indicatorul a revenit pe o traiectorie ascendentă, însă disparitățile regionale rămân un factor de risc, fiind influențate de structura pe vârste, calitatea serviciilor medicale și stilul de viață al populației.