Situația bugetelor alocate sectorului educației evidențiază o prăpastie financiară între România și Franța. În raport cu bugetul francez, Guvernul României alocă sume mult mai mici pentru sistemul de învățământ public. Analizele arată că România a cheltuit de 16 ori mai puțin decât Franța în perioada recentă, reflectând prioritățile economice și nivelul de investiție în dezvoltarea capitalului uman în cele două state europene.
Franța a alocat în anul 2025 suma de 199,2 miliarde de euro pentru educație, ceea ce reprezintă o creștere de 2,4 miliarde de euro față de anul precedent. Această sumă reprezintă aproximativ 5,1% din PIB, conform datelor Ministerului Educației Naționale din Franța. Deși bugetul a crescut și cheltuielile s-au dublat față de anul 1980, elevii francezi au început proteste masive pe 18 septembrie 2026 din cauza condițiilor de studiu.
În România, Guvernul Bolojan a cheltuit anul trecut 61,5 miliarde de lei, echivalentul a 12,4 miliarde de euro, pentru sectorul educației. Această investiție reprezintă doar 3,23% din PIB, o cifră semnificativ mai mică decât cea din Franța. Deficitul de resurse se reflectă și în infrastructura școlară, unde în unele sate din România lipsesc utilitățile de bază, precum electricitatea, apa curentă sau instalațiile sanitare moderne.
Protestele din Franța au luat amplu prin blocarea școlilor, demonstrații și acte de vandalism, inclusiv incendieri și jafuri. Elevii de liceu au criticat clasele supraaglomerate, lipsa profesorilor și sistemul online de admitere Parcoursup, precum și temperaturile de 40 de grade Celsius din timpul verii. Pe 29 septembrie, aceste manifestări s-au unit cu greva națională din sectorul public, în care profesorii s-au alăturat bugetarilor pentru a protesta împotriva înghețării salariilor.
Comparativ cu educația, România alocă 5,8% din PIB pentru sănătate, în timp ce Franța investește 11,9% din PIB în acest domeniu. La capitolul apărare, România a cheltuit 2,3% din PIB, un nivel cu 0,1% mai mare decât cel din Franța, care se situează la 2,1%. Aceste cifre subliniază modul în care statele își distribuie resursele financiare între serviciile publice esențiale și securitatea națională.
Evoluția bugetelor publice în Europa urmărește de decenii tendințe de creștere a cheltuielilor pentru servicii sociale și infrastructură. În contextul european, raportul PISA din 2025 a evidențiat dificultățile elevilor români, indicând faptul că 48% dintre aceștia au probleme în înțelegerea unui text. Această realitate educațională coincide cu o perioadă de presiuni bugetare și de ajustări ale priorităților de cheltuieli la nivel guvernamental.