Sistemul de învățământ din Franța este marcat de proteste intense din partea elevilor, care au început manifestările pe 18 septembrie 2026. Deși Guvernul francez a alocat sume considerabile pentru sectorul public, liceenii se revoltă împotriva condițiilor de studiu. Această situație scoate în evidență prăpastia financiară dintre Franța și România în ceea ce privește investițiile în educație, în contextul în care infrastructura școlară din mediul rural românesc rămâne la un nivel critic.
În anul 2025, guvernul francez a cheltuit 199,2 miliarde de euro pe educație, o sumă cu 2,4 miliarde de euro mai mare decât în 2024, conform statisticilor Ministerului Educației Naționale din Franța. Această investiție reprezintă aproximativ 6,7% din PIB-ul țării. În ciuda acestor fonduri, elevii protestează din cauza claselor supraaglomerate, cu un număr mediu de 32 până la 35 de elevi per clasă, a clădirilor degradate și a temperaturilor de 40 de grade Celsius în timpul verii.
Protestele din Franța au escaladat prin blocarea școlilor, demonstrații și acte de vandalism, inclusiv incendieri și jafuri. Autoritățile au raportat cifre îngrijorătoare: Ministerul de Interne din Franța a înregistrat 1.949 de arestări la 1 octombrie, iar Ministerul Justiției menționează 1.793 de persoane în custodie. Un aspect semnificativ este faptul că 90% dintre protestatarii arestați sunt minori. Manifestările s-au alăturat grevei naționale din sectorul public pentru a protesta împotriva înghețării salariilor profesorilor.
În comparație, România alocă resurse mult mai limitate pentru acest sector. Guvernul Bolojan a cheltuit anul trecut 61,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 12,4 miliarde de euro, sau doar 3,23% din PIB. Analiza indică faptul că România cheltuie de 16 ori mai puțin decât Franța pe educație. În România, problema este atât de gravă încât există școli în sate care nu dispun de electricitate, apă curentă sau instalații sanitare care să respecte standardele moderne.
Performanța educațională din România este, de asemenea, sub presiune, raportul PISA din 2025 indicând faptul că 48% dintre elevii români au dificultăți în a înțelege un text. Această situație este agravată de o programă școlară considerată prea încărcată în raport cu rezultatele obținute la nivel internațional. În timp ce Franța ocupă locul 13 în Europa pentru cheltuielile pe educație, cu 5,1% din PIB, România rămâne în urmă în termeni de investiții structurale.
Analiza comparativă a bugetelor publice arată prioritățile diferite ale statelor europene în raport cu indicatorii economici. În 2026, Franța a investit 11,9% din PIB în sănătate, în timp ce România a alocat doar 5,8% din PIB acestui sector. La capitolul apărare, România a cheltuit 2,3% din PIB, o valoare cu 0,1% mai mare decât cea din Franța, care a alocat 2,1% din PIB pentru acest domeniu, în contextul creșterii amenințării ruse.