Rezultatele slabe obținute de elevii români la testele internaționale PISA nu reflectă o lipsă de inteligență a copiilor, ci o problemă de sistem. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fost ministru al Educației și Cercetării, a explicat că performanțele scăzute sunt cauzate de modul de pregătire și de metodele de evaluare utilizate în școli. Conform acestuia, pentru o îmbunătățire reală este necesară implementarea paradigmei PISA atât în procesul de predare-învățare, cât și în sistemul de evaluare.
Daniel David a subliniat că elevii din România nu sunt mai puțin deștepți decât colegii lor de la nivel internațional. El a menționat că, la alte teste internaționale precum TIMSS, copiii români au obținut în zona de matematică și științe performanțe care au depășit media internațională, în special în clasa a VIII-a. Această constatare demonstrează, conform rectorului, că profesorii știu să predea materia dacă primesc instrucțiuni clare, însă sistemul actual nu a aplicat paradigma necesară pentru testele PISA.
Pentru a remedia această situație, a fost introdus un program de reforme numit QX, bazat pe un diagnostic realizat pentru a pregăti școlile să răspundă provocărilor actuale. O măsură cheie este reglementarea prin care 25% din timpul alocat disciplinelor la nivelul învățământului gimnazial trebuie utilizat pentru aplicarea competențelor în viața cotidiană. Această abordare vizează transferul cunoștințelor dobândite în contextul practic, nu doar pentru remedierea sau consolidarea informațiilor teoretice, așa cum s-a procedat până în prezent.
O altă componentă esențială a reformei vizează modul în care elevii sunt testați în cadrul școlii. Daniel David a explicat că, dacă nu sunt evaluați în logica PISA, elevii rămân șocați atunci când sunt expuși la aceste teste internaționale. Din acest motiv, pentru prima dată, testările destinate elevilor din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au inclus itemi concepuți special în paradigma PISA, pentru a pregăti copiii pentru standardele de evaluare globală.
Implementarea acestor schimbări strategice este menită să producă efecte pe termen lung în sistemul de învățământ. Daniel David a declarat că, prin aplicarea acestor două piloni — schimbarea modului de predare și modificarea evaluărilor naționale — performanța elevilor va fi mult mai bună la următorul ciclu PISA, programat pentru anul 2029. Măsurile vizează asimilarea completă a standardelor internaționale în procesul educațional, asigurând o tranziție de la învățarea teoretică la cea bazată pe competențe aplicabile.
Testele PISA reprezintă un instrument internațional de evaluare a sistemelor educaționale, măsurând capacitatea elevilor de a aplica cunoștințele în situații reale. Aceste evaluări sunt esențiale pentru compararea performanțelor școlare între diferite țări și pentru identificarea lacunelor în sistemele de predare. Rezultatele acestor teste influențează adesea deciziile politice și reformele educaționale la nivel național, oferind o imagine clară asupra calității învățării în cadrul societății.