Rezultatele testelor internaționale PISA au generat reacții dure, iar realizatorul Dan Negru a intervenit pentru a condamna ceea ce el numește o campanie de umilire a elevilor. Acesta a criticat etichetarea elevilor drept „proști” sau „analfabeți funcționali” în urma rezultatelor obținute la aceste evaluări. Mesajul său vizează în principal limitele sistemului de învățământ românesc, care pune accent pe memorare în detrimentul gândirii logice.
Dan Negru susține că sistemul actual de educație îi învață pe copii să memoreze și să reproducă informații, fără a le oferi capacitatea de a înțelege și de a aplica cunoștințele în situații concrete. El a declarat că testele PISA măsoară abilitatea de a gândi logic, o competență pe care școala românească nu o dezvoltă suficient. Conform realizatorului, elevii sunt pregătiți să fie „papagali” care doar repetă informații pentru a trece examenele.
În cadrul intervenției sale, Dan Negru a recunoscut că și el ar fi eșuat la testele PISA, menționând că nota obținută l-ar clasifica drept „analfabet funcțional”. El a subliat că aproximativ 90% dintre adulții care îi critică pe elevi ar avea dificultăți în parcurgerea acestor teste internaționale. Realizatorul a menționat că, în tinerețe, a crezut că problema era a sa atunci când nu înțelegea ceva, însă acum înțelege că vina aparține metodei de predare.
Realizatorul a continuat prin a afirma că problema nu aparține generațiilor actuale, ci sistemului care a pregătit atât generația sa, cât și pe cea a elevilor de azi. El a menționat că figuri precum Killa Fonic, Holograf sau Selly au crescut în același model de învățământ, axat pe memorare și nu pe gândire critică. Negru a întrebat retoric câți profesori sau miniștri ai Educației ar putea trece de aceste teste, concluzionând că educația este deficitară.
Această dezbatere privind calitatea educației în România reflectă o problemă de lungă durată a sistemului de învățământ. Rezultatele testelor PISA sunt adesea utilizate în discuțiile publice pentru a evalua nivelul de alfabetizare și capacitatea de gândire critică a elevilor din țară. Deși discuțiile se concentrează pe performanța generațiilor de acum, experții și observatorii subliniază frecvent necesitatea unei reforme structurale a metodelor de predare și a programelor școlare.