Curtea de Conturi a lansat un raport în care acuză administrația locală din comuna Daia, județul Giurgiu, de plata unor lucrări care nu au fost efectuate. Obiectul investigației este proiectul de modernizare a străzilor din localitatea Plopșoru, unde suma indicată ca fiind decontată pentru activități neexecutate se ridică la 62.251,96 lei. Controlul a evidențiat probleme în trei etape distincte de plată, afectând atât lucrările de terasamente, cât și cantitățile de asfalt și semnalizarea rutieră.
Prima problemă identificată de autorități vizează situația de plată nr. 1, unde au fost decontate lucrări de terasamente, precum săpături, excavat pământ și transport rutier pe o distanță de 5 km. Curtea de Conturi susține că, în această etapă, au fost decontate lucrări care nu puteau fi executate, în valoare de 45.421,39 lei, deoarece proiectul prevedea lucrarea pe un strat de 30 cm de balast existent, care necesita doar scarificarea a 15 cm. Această discrepanță între lucrările decontate și necesarul tehnic reprezintă cea mai mare parte a prejudiciului menționat.
În cadrul situației de plată nr. 2, controlul a relevat diferențe la nivelul cantității de mixtură asfaltică BA16 utilizată pe Strada Nucului. Conform documentelor, s-a decontat un total de 613,67 tone de mixtură, însă fișa de așterne a indicat faptul că pe stradă s-a pus în operă doar 589,78 tone. Această diferență de 23,89 tone de asfalt a dus la un decontare suplimentară nejustificată de 14.104,40 lei. Ulterior, la situația de plată nr. 3, s-a constatat că semnalizarea rutieră a fost decontată pentru o lungime care depășește cu 2,53 km lungimea celor două drumuri prevăzute în proiect, reprezentând un cost suplimentar de 2.726,17 lei.
Primarul comunei Daia, Adrian Șerban, a respins categoric afirmațiile din raport, susținând că lucrările sunt efectuate și au fost recepționate cu dovezi și fotografii. Edilul explică faptul că interpretarea Curții de Conturi este eronată, deoarece autoritatea a considerat că anumite lucrări nu trebuiau efectuate deoarece proiectul este unul nou, în timp ce studiul de fezabilitate indica o continuare. Adrian Șerban a menționat că lucrările au fost realizate conform proiectului tehnic și că, cel mai probabil, constructorul va recur la instanță pentru a contesta aceste observații.
Un alt aspect critic semnalat în raportul Curții de Conturi este nerespectarea clauzelor privind garanția de bună execuție pentru contractul de 3.255.998,48 lei. Autoritatea susține că documentele prezentate de executant pentru garanția de 10% și cea de 30% au fost infirmate oficial de societatea de asigurări. Primăria este acuzată că a semnat procesul verbal de recepție fără a verifica autenticitatea acestor garanții, lăsând bugetul local neprotejat. În ceea ce privește banii, Adrian Șerban a declarat că suma de 30% este deja în contul comunei și nu există prejudiciu.
Controlul instituțiilor de verificare asupra administrațiilor publice locale este un mecanism constant prin care se urmărește legalitatea utilizării banilor publici. În România, Curtea de Conturi are rolul de a audita modul în care autoritățile își gestionează resursele, verificând dacă proiectele de investiții, precum modernizarea drumurilor, respectă normele de cheltuială și procedurile de licitație, pentru a preveni pierderile financiare ale comunităților.