Achiziționarea unui locuință, fie că este vorba de un bloc nou sau de unul vechi, implică riscuri structurale ce pot fi invizibile la o simplă vizionare. Inginerul constructor Marian Pintilei explică faptul că finisajele unei locuințe noi pot masca deficiențe ale structurii de rezistență, iar un apartament renovat poate ascunde probleme ale coloanelor sau planșeelor. Expertul recomandă ca evaluarea să vizeze întregul imobil, incluzând verificarea documentelor și a modului în care a fost executată construcția.
În contextul riscului seismic, Marian Pintilei subliniază că nu există construcții care să fie 100% sigure la cutremure, deoarece intensitatea acestora poate fi devastatoare. Pentru clădirile de importanță deosebită, precum spitalele sau barajele, se realizează analize speciale pentru a dimensiona structura astfel încât să disipe energia prin cedarea unor părți secundare. Inginerul menționează că prezența unei buline pe blocuri nu garantează siguranța, ci indică adesea faptul că imobilul nu a fost expertizat.
Cumpărătorii de blocuri vechi trebuie să fie atenți la clădirile construite înainte de 1977, care au fost ridicate adesea cu parter slab pentru spații comerciale. Aceste structuri au prezentat probleme de stabilitate la nivelul parterului, fiind vulnerabile în timpul seismelor. De asemenea, perioada comunistă a adus standardizarea prin blocuri-tip, care au uniformizat suprafețele de locuit, însă au variat în ceea ce privește rezistența structurii, element care necesită o atenție sporită în procesul de achiziție.
Pentru a evita investiții compromise, inginerul recomandă apelarea la un diriginte de șantier și la specialiști care pot efectua verificări tehnice. Acestea pot include inspecții vizuale, decopertări sau teste distructive pentru a determina rezistența betonului din stâlpi sau fundații. Deși o expertizare poate costa câteva mii de euro, costul este considerabil mai mic decât reparațiile sau consolidările necesare dacă apar fisuri structurale după achiziție, moment în care situația devine mult mai critică.
În cazul proiectelor noi, este esențial ca beneficiarul să solicite Cartea construcției, document care conține informații despre proiectare, execuție, calitatea materialelor și măsurile de utilizare. Un diriginte de șantier poate verifica trasabilitatea materialelor de la fabrică până la șantier și poate monitoriza lucrările ascunse, precum hidroizolațiile sau instalațiile. Acestea sunt vitale, deoarece, odată aplicate finisajele, verificarea stării lor devine extrem de dificilă și costisitoare pentru proprietar.
Riscul seismic în România este influențat major de zona Buzău–Vrancea, unde intersecția plăcilor tectonice generează cutremure ce se resimt în funcție de distanță. Istoria reglementărilor de proiectare a evoluat de la normativul P13-63, considerat insuficient după seismul din 1977, până la codurile moderne P100-1/2013 și noul P100-1/2025. Aceste standarde actuale impun o metodologie de calcul bazată pe hazardul seismic local și pe o performanță structurală mult mai ridicată.