Europa se îndreaptă către o criză severă de personal medical, cu o lipsă estimată de aproape un milion de posturi până în anul 2030. Această situație este alimentată de îmbătrânirea populației europene, care generează o cerere tot mai mare pentru servicii de sănătate. În același timp, structura demografică a medicilor reprezintă o problemă, deoarece trei din zece specialiști au deja peste 55 de ani.
În ceea ce privește situația din România, țara ocupă locul 7 în clasamentul statelor cu cei mai mulți locuitori raportați la un medic. În România, un singur specialist răspunde pentru 262 de persoane, o cifră mult mai nefavorabilă decât în Grecia, unde raportul este de 160 de locuitori pe medic. Vecinii români au indicatori mai buni, cum este Bulgaria, unde un medic servește 214 locuitori, sau Ungaria, cu un raport de 269.
Parlamentul European a adoptat un raport intitulat „Un plan al UE pentru criza personalului medical”, prin care se cere o strategie pentru creșterea numărului de cadre medicale cu cel puțin un milion până în 2034. Eurodeputatul român Vlad Vasile-Voiculescu a avertizat că statele bogate pot încerca să rezolve deficitul lor prin recrutarea medicilor din țările estice. Această mobilitate internațională riscă să agraveze criza în statele de origine, precum România.
Datele Colegiului Medicilor din România arată că, în perioada 2021-2025, aproximativ 6.000 de medici au solicitat certificate profesionale pentru a munci în străinătate. Această cantitate de personal echivalează cu capacitatea a 10-12 spitale județene mari. Cele mai multe cereri au venit din centrele universitare: București (1.940), Timiș (636), Cluj (595) și Iași (584). Destinațiile principale pentru acești specialiști sunt Franța, Marea Britanie și Germania.
Deși în 2025 numărul certificatelor cerute a scăzut la 1.180, după ce în 2024 a fost de peste 1.250, presiunea asupra sistemului rămâne mare. Președintele Colegiului Medicilor, Cătălina Poiană, a considerat scăderea ca pe un semn de stabilitate, însă lipsa de personal afectează direct pacienții. Aceștia sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari către marile orașe, precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara, pentru a găsi un specialist.
Sistemele de sănătate europene sunt sub presiune din cauza deficitului de forță de muncă, ceea ce poate duce la liste lungi de așteptare și diagnostice întârziate. Deși organizațiile europene de profesioniști solicită măsuri concrete de la Comisia Europeană, organizarea sistemelor de sănătate rămâne în principal în responsabilitatea fiecărui stat membru în parte, conform reglementărilor actuale din cadrul Uniunii Europene.