Sesiunea din octombrie 2026 a examenului național pentru obținerea titlului de medic specialist a declanșat o criză în sistemul de sănătate din România. După ce o proporție uriașă de candidați a eșuat la proba scrisă, medicii rezidenți au început să conteste baremele de corectare. Aceștia susțin că grilele de punctare sunt absurde și sunt bazate pe o rigiditate excesivă, punând în pericol carierele unor tineri medici care au posturi de muncă deja așteptate.
Medicii acuzați de eșec subliniază că există o neconcordanță severă între cerințele subiectelor și modul în care sunt punctate răspunsurile. Un exemplu menționat este subiectul privind „Genetica în sindromul de QT lung”, unde peste jumătate din punctaj se referea la diagnostic sau tratament, fără a avea legătură cu genetica. Baremele sunt descrise ca fiind extrem de detaliate, punctând cu doar 0,25 puncte anumite cuvinte-cheie, ceea ce a dus la rezultate neașteptate pentru candidați care anterior au avut note de 9 și 10.
Situația este considerată critică deoarece mulți medici care au terminat rezidențiatul riscă să devină șomeri până la următoarea sesiune din primăvară. Dr. Mihnea Casian, medic în cardiologie, a explicat că unii colegi riscă chiar rezilierea contractelor de muncă deja semnate. În acest context, tinerii medici iau în calcul plecarea definitivă din România către țări precum Franța, Spania sau Marea Britanie, unde competențele clinice și examenele europene sunt recunoscute direct pentru obținerea titlului de specialist.
Tensiunile au dus la acțiuni oficiale, inclusiv la semnarea unui memorandum de către peste 59 de medici cardiologi. Aceștia solicită Ministerului Sănătății un punct de vedere oficial și o analiză a comisiei naționale. În paralel, au fost depuse memorii și sesizări către Ministerul Educației, ARACIS și Curtea de Conturi. Unii candidați solicită chiar auditarea fondurilor publice alocate formării în rezidențiat pentru perioada 2021–2026, pentru a înțelege discrepanța dintre pregătirea de lungă durată și rezultatele acestui examen final.
Prof. dr. Ruxandra Jurcuț a criticat structura noului examen unificat, afirmând că acesta a regresat spre un model care testează doar capacitatea de memorare a listelor și tabelelor. Ea a subliniat că, spre deosebire de alte țări europene unde se folosește Diploma Europeană de Cardiologie axată pe cazuri clinice, sistemul din România a devenit extrem de rigid. Această abordare este văzută ca un experiment eșuat care pune la îndoială calitatea evaluării profesionale a medicilor în țară.
Evaluarea medicilor în România urmează un parcurs riguros de câțiva ani, însă rezultatele acestui examen național au pus sub semnul întrebării eficiența procesului de formare. În sistemul de sănătate, competențele sunt verificate prin rezidențiat, o perioadă de 4 până la 7 ani, înainte de testul final de specialitate. Discrepanța dintre evaluările constante ale coordonatorilor de rezidențiat și acest rezultat masiv de picare reprezintă punctul central al disputelor juridice și administrative ridicate de candidați.