Profesorul universitar dr. Liviu Papadima, reprezentant al Universității din București, a criticat dur starea actuală a sistemului de învățământ din România. În cadrul emisiunii DC EDU, de la DCNews TV, acesta a descris sistemul ca fiind haotic, dezorganizat și marcat de ipocrizie. Conform expertului, orice tentativă de reformă care se limitează la aspecte pur administrative este insuficientă pentru a aduce schimbări reale în educația națională.
Unul dintre principalele probleme semnalate de Liviu Papadima este discrepanța dintre programa școlară aplicată în liceu și cea impusă pentru examenul de Bacalaureat. El susține că elevii din clasa a XII-a se trezesc cu o programă diferită de cea pe care au studiat-o în anii precedenți. Această practică este descrisă ca o aberație care anulează efortul depus de elevi și transmite un mesaj eronat, prioritizând promovabilitatea artificială.
Liviu Papadima a subliniat faptul că această situație este unică și nu există nicăieri în lume. El a explicat faptul că, în timp ce profesorii respectă obligația legală de a preda după o anumită programă, examenul final impune o altă structură de cunoștințe. Această abordare de tip „programă minimală” pentru a asigura trecerea elevilor este considerată de specialist o formă de minciună față de studenți.
În același context, Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai și fost ministru al Educației și Cercetării, a comentat evoluția reformelor. Acesta a menționat că reformele propuse în perioada mandatului său, bazate pe diagnosticul QX, sunt respectate până în prezent. Daniel David a indicat faptul că implementarea paradigmei QX a vizat organizarea învățământului tehnologic, a învățământului dual și a structurii evaluărilor naționale.
Daniel David a exprimat însă temeri privind posibilele noi direcții luate de Ministerul Educației după rezultatele PISA 2025. El a avertizat că căutarea unor mecanisme noi, în loc de respectarea celor deja reglementate, ar putea reprezenta un pas înapoi. Rectorul a menționat că structurile de evaluare din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, precum și alocarea de 25% din timpul de predare, fac parte din cadrul deja stabilit.
Sistemul de evaluare națională și standardele de predare sunt piloni centrali în procesul de modernizare a școlilor. În România, procesul de reformă educațională este adesea supus unor schimbări legislative care vizează structura cursurilor și metodele de testare a elevilor. Aceste decizii administrative influențează direct modul în care ministerul și instituțiile de învățământ superior gestionează parcursul academic al tinerilor din țară.