Un incident care a implicat utilizarea unui iepure viu ca hrană pentru un piton la Grădina Zoologică Sibiu a stârnit reacții puternice în mediul online. Totul a început după ce o vizitatoare a surprins și a publicat pe internet imagini cu prada în cușca reptilei. Evenimentul a ajuns rapid în atenția opiniei publice și a organizațiilor de protecție, precum Federația Împreună pentru Animale (FIA), care plănuiește un protest în București pe 4 octombrie, cu ocazia Ziua Mondială a Animalelor.
Reprezentanții Primăriei Sibiu au oferit explicații privind modul de hrănire al reptilelor, susținând că anumite specii de șerpi refuză hrana moartă sau decongelată. Conform acestor afirmații, instinctul de vânătoare al șerpilor este declanșat exclusiv de căldura și mișcarea prăzii. Din acest motiv, instituția precizează că, la intervale de 3-4 luni, atât grădinile zoologice, cât și pet shop-urile apelează la utilizarea șoareci, șobolani sau iepuri vii pentru a asigura nutriția animalelor.
Tudor-Tim Ionescu, fondator Totul pentru Animale, a criticat această abordare, subliniind că într-un mediu artificial și controlat de oameni, suferința animalelor poate fi evitată. Specialistul a menționat că, deși pitonul este un prădător, grădina zoologică nu reprezintă natura sălbatică, ci un spațiu gestionat uman. El a argumentat că există numeroase alternative înainte de a recurge la oferirea unei prăzi vii, care implică o suferință care nu ar trebui să fie inevitabilă.
În acest context, Tudor-Tim Ionescu a ridicat întrebări privind procedurile veterinare aplicate, menționând că sursele de referință recomandă utilizarea prăzii congelate, decongelate sau încălzite pentru șerpi. El a punctat că hrănirea cu hrană vie nu este recomandată deoarece implică riscuri de rănire pentru reptilă și afectează bunăstarea acesteia. Specialistul a comparat situația cu cea din natură, explicând că, în captivitate, omul are obligația de a reduce orice suferință evitabilă.
Cazul a reactivat dezbaterea privind utilitatea grădinilor zoologice în societatea actuală și necesitatea unei schimbări de paradigmă. Tudor-Tim Ionescu a declarat că organizația sa susține o tranziție de la modelul clasic de grădină zoologică, datat din secolul al XVIII-lea, către un model de bioparc sau sanctuar. El a cerut oprirea alimentării acestui sistem cu animale noi, reproduse special pentru expunere, punând accent pe protecția și bunăstarea animalelor în detrimentul spectacolului.
Protecția animalelor în captivitate rămâne un subiect de interes constant, fiind reglementată de standarde de bunăstare care vizează atât sănătatea fizică, cât și comportamentul natural al speciilor. În cadrul grădinilor zoologice, gestionarea hranei și a mediului de viețuire este esențială pentru prevenirea stresului și a accidentărilor, aspecte care sunt adesea analizate de experți veterinari și organizații internaționale de protecție a faunei.