Campania „Prevenția începe în relație”, lansată de Asociația Zi de Bine, pune accentul pe importanța legăturii dintre părinți și copii în combaterea dependențelor. Inițiativa, care beneficiază de susținerea Biroului Organizației Mondiale a Sănătății în România și a Ministerului Sănătății, propune o abordare bazată pe conectare, nu pe frică. Proiectul este susținut de Administrația Prezidențială prin programul „România în lumină” și vizează reducerea riscurilor de consum de substanțe printre tineri.
Vlad Zaha, expert în politici publice privind drogurile, explică faptul că aproape toate comportamentele adictive pot debuta în perioada adolescenței. Cu cât inițierea în astfel de practici este mai timpurie, cu atât riscul de a dezvolta probleme grave la maturitate crește semnificativ. Expertul subliniază că prevenția eficientă trebuie să adreseze cauzele profunde, precum relațiile slabe cu părinții sau lipsa abilităților de gestionare a emoțiilor, fără a se concentra exclusiv pe subiectul drogurilor.
Sociologul Dan Petre afirmă că implicarea autentică și supravegherea non-intruzivă exercitată de părinți constituie cea mai importantă formă de protecție. El avertizează că „dez-alinierea” dintre generații apare atunci când familia nu mai oferă experiențe cu sens și timp de calitate. Un studiu realizat de D&D Research pentru Asociația Zi de Bine pe 1.872 de adolescenți din București arată că 44% dintre aceștia sunt nefericiți sau deprimați, iar 59% au simțit tensiune recent.
Din punct de vedere biologic, Irina Minescu, medic primar în psihiatria copilului și adolescentului, explică faptul că creierul adolescentului este încă imatur. Repetarea consumului duce la „exersarea” circuitelor neuronale prin descărcări de dopamină, creând un cerc vicios de comportament repetitiv. Medicul precizează că dependența se instalează prin simpla repetare a unui comportament, iar riscul este influențat de frecvență, cantitate și de vulnerabilitatea individuală a fiecărui tânăr.
Sistemul educațional este prezentat ca fiind într-un punct critic, deoarece școala nu a reușit să țină pasul cu noile generații. Emilia Cernăianu, director adjunct la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, menționează că profesorii nu au întotdeauna pregătirea sau timpul necesar pentru a gestiona anxietățile crescute ale elevilor. Ea consideră că mesajele transmise sunt adesea învechite și că lipsa consilierilor școlari reprezintă o problemă majoră în fața nevoilor constante ale tinerilor.
Problemele de sănătate mintală, precum anxietatea și depresia, sunt factori declanșatori care pot duce direct către consumul de substanțe. În contextul actual, tinerii pot utiliza diverse substanțe, de la alcool și nicotină, până la droguri sintetice sau etnobotanice. O relație sănătoasă cu părinții nu înseamnă lipsă de reguli, ci oferirea unei plase de siguranță prin limite clare și o comunicare constantă, care să permită identificarea semnelor timpurii de izolare sau de schimbare a somnului.