Universitatea Titu Maiorescu a organizat, pe 14 octombrie, Conferința Științifică intitulată „Combaterea dezinformării, scut al democrației”. Evenimentul a reunit reprezentanți importanți din domeniile securității și educației pentru a analiza impactul dezinformării în societatea modernă. Discuțiile au vizat modul în care dezvoltarea inteligenței artificiale și scăderea încrederii în instituții contribuie la creșterea fenomenului de manipulare a informațiilor.
Președintele Universității Titu Maiorescu, prof.univ.dr. Iosif Urs, a subliniat necesitatea identificării actorilor implicați în procesele de dezinformare. Acesta a explicat că există dezinformări profesionale, care generează probleme reale, dar și forme mai puțin elaborate, deși la fel de nocive. Pentru combaterea acestora, Iosif Urs consideră esențială colaborarea dintre educație, instituțiile statului, mass-media și organizațiile societății civile, promovând o cultură a evaluării critice.
Prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a descris perioada actuală drept Revoluția 6.0, o etapă a evoluției umane. Doina Banciu a argumentat că inteligența artificială trebuie utilizată ca un instrument de cunoaștere, fără a domina inteligența umană. Ea a avertizat că lipsa unor reglementări și a unor formule de control poate conduce inteligența artificială către direcții imprevizibile, chiar și pentru creatorii săi.
General-maior (r) Prof. univ. dr. Florin Moisescu, Președintele Academiei de Științe ale Securității Naționale, a menționat contextul conflictului din Ucraina ca pe un factor de război propagandistic. Acesta a indicat platforma InfoRadar MApN ca pe un instrument utilizat de Ministerul Apărării Naționale pentru a contracara știrile false și tentativele de manipulare online. Florin Moisescu a subliniat totodată dificultatea de a stabili o linie clară între combaterea dezinformării și cenzură.
Rectorul Universității Titu Maiorescu, prof. univ. dr. Daniel Cochior, a propus triada adevăr-educație-discernământ ca fundament al unei societăți sănătoase. Conform lui Daniel Cochior, combaterea dezinformării nu trebuie să însemne îngrădirea libertății de exprimare, ci trebuie să se bazeze pe respectul față de fapte. El a menționat că educația trebuie să formeze capacitatea tinerilor de a discerne informația prin studiu, dialog și o îndoială constructivă.
În contextul actual, dezinformarea este considerată o amenințare la adresa stabilită democratice, fiind alimentată de tehnologii avansate. Fenomenul este amplificat de viteza de propagare a datelor digitale și de accesul instantaneu la comunicații globale. Din acest motiv, experții recomandă o sinergie controlată între capacitățile umane și algoritmii de calcul pentru a proteja integritatea informației publice.