Sari la conținut
Ultima oră Bucureștiul este inclus în lista orașelor europene în care locuirea este considerată dificilă
Află Știrile
Social

Câți romi trăiesc în România? Diferența dintre cifrele oficiale și estimările sociologice

Conf. univ. dr. Delia Grigore explică discrepanța dintre numărul de romi declarați la recensământ și estimările unor institute de cercetare.

3 min citire
Câți romi trăiesc în România? Diferența dintre cifrele oficiale și estimările sociologice
Foto: DCNews

Numărul oficial al populației de etnie romă din România este semnificativ mai mic decât indică anumite cercetări sociologice, conform explicațiilor oferite de Delia Grigore. Conf. univ. dr. Delia Grigore, care coordonează programul de studii de Limba și literatura romani la Universitatea din București, a subliniat că datele oficiale se bazează strict pe răspunsurile oferite în timpul recensământului. În acest proces, persoanele au avut posibilitatea de a-și declara identitatea etnică în condiții de confidențialitate, rezultând o cifră de aproximativ 600.000 de persoane.

Există însă o discrepanță majoră între aceste date și estimările realizate de diverse entități de cercetare. Delia Grigore menționează că Institutul de Cercetare a Calității Vieții și alte institute de sociologie oferă cifre care variază între 1,5 milioane și două milioane de romi. În timp ce unii activiști au avansat chiar cifre de trei sau cinci milioane, coordonatoarea de la Universitatea din București a declarat că nu s-ar aventura să susțină astfel de valori extreme.

Un factor decisiv în aceste diferențe este faptul că nu se poate presupune identitatea etnică a unei persoane doar pe baza cunoștințelor personale sau a istoricului familiei. Delia Grigore a punctat faptul că trebuie respectată decizia fiecărui individ de a-și asume sau nu identitatea etnică în fața autorităților. Această abordare este esențială, deoarece mulți cetățeni aleg să nu declare etnia lor, chiar și în cadrul proceselor oficiale de recensământ, din motive diverse.

Stigmatizarea și discriminarea istorică sunt principalele cauze care duc la scăderea stimei de sine etnice în rândul comunității. Cercetătoarea a observat că acest fenomen afectează în mod special persoanele care au reușit să obțină un nivel ridicat de realizare profesională. Din cauza presiunilor sociale și a unei istorii tragice, mulți dintre acești indivizi preferă să nu își asumă public identitatea de romi, evitând astfel declarația etniei atât la recensământ, cât și în alte situații sociale.

Pentru a aborda aceste probleme, Delia Grigore a menționat importanța incluziunii etno-educaționale, un concept care pune accent pe educație și valorizarea identității. Ea a vorbit despre studii realizate anterior la Amare Rromentza, cu finanțare de la UNICEF și Caritas International, pentru a înțelege relația dintre educație și integrare. Aceste cercetări au fost inițiate împreună cu Vasile Ionescu și Mihai Neacșu, acesta din urmă conducând în prezent Centrul Național de Cultură a Romilor - Romano Kher.

În România, datele privind populația de etnie romă sunt colectate periodic prin recensăminte naționale, procese care permit cetățenilor să își declare apartenența la un grup etnic. Aceste cifre oficiale sunt utilizate de instituțiile statului pentru a planifica politicile de integrare și pentru a aloca resurse în cadrul programelor de incluziune socială și educațională, însă ele rămân adesea sub semnul dezbaterilor sociologice din cauza ratei de autoidentificare.

Surse

Sursa: DCNews

Tot în Social