Cătălina Rață, directoare adjunctă la UiPath Foundation, susține că integrarea inteligenței artificiale în educație necesită o alfabetizare masivă atât pentru elevi, cât și pentru profesori. În cadrul unui interviu, aceasta a subliniat necesitatea unor măsuri urgente pentru ca sistemul de învățământ din România să se adapteze la noile realități tehnologice. Procesul de tranziție, descris ca o etapă de incertitudine, impune găsirea unor formule optime de integrare sigură a tehnologiei în procesul de învățare.
Unul dintre cele mai critice puncte identificate de Cătălina Rață este necesitatea unei reforme profunde în modul în care sunt evaluați elevii. În prezent, evaluarea se concentrează pe produsul final, însă tehnologia AI impune trecerea către evaluarea procesului de învățare. Aceasta ar putea include metode socratice, dezbateri și susținerea orală a argumentelor. O schimbare de această amploare este considerată dificilă, dar esențială pentru a menține relevanța sistemului educațional.
În ceea ce privește relația dintre cadrele didactice și elevi, Cătălina Rață observă un decalaj de utilizare a tehnologiei. Datele arată că elevii folosesc inteligența artificială generativă mult mai frecvent decât profesorii, care manifestă o anumită reticență. Totuși, există o deschidere majoră a profesorilor către formare și învățare. Este vital ca aceștia să primească acces la instrumente sigure, gratuite și la un cadru legal clar în care să poată opera.
Riscul ca tehnologia să adâncească prăpastia dintre mediul rural și cel urban este o preocupare majoră pentru organizația UiPath Foundation. Cătălina Rață avertizează că accesul inegal la resurse și instrumente de performanță poate limita oportunitățile copiilor din comunitățile vulnerabile. Pentru a preveni acest scenariu, este necesară asigurarea unui acces echitabil la resurse de calitate. Alfabetizarea AI poate servi drept fundație comună pentru a reduce aceste disparități socio-economice.
Ministerul Educației pregătește deja integrarea inteligenței artificiale în parcursurile de pregătire profesională continuă pentru profesori. Cătălina Rață recomandă însă ca această componentă să fie inclusă și în pregătirea inițială a viitorilor profesori, înainte de intrarea în activitate. O abordare completă ar trebui să acopere întregul parcurs formativ, asigurând astfel că noile competențe sunt integrate de la început în practica pedagogică, nu doar ca o completare ulterioară.
În contextul global, integrarea tehnologiilor digitale în procesele de învățare este o temă centrală pentru organizații precum UNESCO. Deciziile privind infrastructura, reglementările și pedagogia influențează modul în care statele gestionează impactul inovației. În România, deși există inițiative de actualizare a curriculumului, succesul depinde de un efort colectiv al tuturor instituțiilor implicate în procesul de modernizare a educației.