Un studiu recent realizat de centrul de formare APSAP scoate la iveală dificultățile și climatul de lucru din instituțiile publice din România. Rezultatele indică faptul că mulți angajați din sectorul public se confruntă cu o lipsă de încredere în procedurile de recrutare și cu o presiune care limitează libertatea de exprimare. Pe lângă aceste probleme, angajații semnalează că reorganizările administrative nu produc, de cele mai multe ori, efecte reale sau vizibile în activitatea lor cotidiană.
În ceea ce privește recrutarea, peste jumătate dintre respondenți, respectiv 54,7%, consideră că unele concursuri de angajare la stat sunt organizate doar formal, având rezultatul stabilit dinainte. Din acest segment, 34,4% susțin că astfel de situații apar uneori, în timp ce 20,3% afirmă că fenomenul este frecvent. Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, subliniază că aceste date indică o problemă de încredere în sistemul de recrutare, deoarece mulți pun sub semnul întrebării corectitudinea proceselor.
Percepția asupra acestor practici variază semnificativ în funcție de vechimea și veniturile angajaților din sistemul public. Angajații cu peste 25 de ani de experiență sunt mai sceptici, astfel încât 22,7% dintre ei declară că concursurile de fațadă apar frecvent. Totodată, există o diferență clară legată de nivelul de venit: dintre cei care câștigă peste 9.000 de lei pe lună, 33,9% neagă existența unor astfel de concursuri, în comparație cu cei care au salarii sub 5.000 de lei.
Un alt aspect critic evidențiat de cercetare este autocenzura profesională resimțită de o mare parte a personalului. În total, 66,2% dintre respondenți indică faptul că există o presiune asupra libertății de exprimare la locul de muncă, fie la un nivel mai mare, fie într-o anumită măsură. Mai exact, 21,7% afirmă că evită în foarte mare măsură să-și exprime opiniile de teama unor consecințe profesionale, iar încă 20% spun că acest lucru se întâmplă în mare măsură.
În ceea ce privește eficientizarea instituțiilor, aproximativ 72,8% dintre angajați consideră că reorganizările nu au avut un impact real sau au fost neutre. Doar 6,8% dintre respondenți au observat un impact pozitiv, care a făcut activitatea mai clară și mai eficientă. În schimb, 20,4% susțin că schimbările au făcut munca mai confuză și mai dificil de gestionat, un procent de aproape trei ori mai mare decât cel al celor care au raportat beneficii.
Deși există critici privind managementul intern, evaluarea generală a administrației publice este una predominant pozitivă. În total, 57,4% dintre angajații chestionați consideră că administrația s-a îmbunătățit în ultimii cinci ani, deși majoritatea, reprezentată de 45,6%, menționează o îmbunătățire doar ușoară. Această perspectivă optimistă asupra evoluției sistemului coexistă cu nemulțumirile legate de procedurile specifice de recrutare și de reorganizările care nu aduc schimbări concrete.