Județul Bihor se confruntă cu o situație alarmantă cauzată de exploatările ilegale de agregate minerale. Sub pretextul amenajării unor iazuri piscicole, numeroase firme de balastiere răscoleasc pământurile pentru nisip și pietriș, lăsând în urmă gropi uriașe și un peisaj descris ca fiind apocaliptic. Deși autoritățile aplică amenzi, fenomenul persistă, afectând comunitățile locale și mediul înconjurător prin abandonarea terenurilor după finalizarea extragerilor.
În ultimul deceniu, Bihor a obținut un record regional în acest domeniu, având 161 de iazuri piscicole autorizate din 2015 până în prezent. Comparativ cu alte județe, precum Cluj cu 67 de autorizații sau Arad cu 58, Bihor deține un număr mult mai mare de proiecte active. Totuși, estimările experților indică faptul că doar aproximativ 10 din cele 161 de iazuri autorizate s-au concretizat efectiv, restul fiind utilizate doar pentru profitul rapid din vânzarea materialelor de construcții.
Recent, Garda de Mediu Bihor a efectuat controale intense, verificând 16 exploatări într-o singură săptămână. Comisarii au constatat nereguli la toate locațiile inspectate, aplicând amenzi care au însumat 665.000 lei și formulând 3 sesizări penale. Întreaga activitate de excavare se concentrează pe obținerea de profit din agregate, în timp ce infrastructurile promise pentru pescari rămân neatendate, lăsând în loc doar băltoace sau gropi adânci de până la 5 metri.
Problema este agravată de faptul că firmele folosesc avizele de iazuri piscicole pentru a evita costurile ridicate de refacere a terenurilor. Conform legii, după exploatare, terenurile ar trebui readuse în circuitul agricol, însă lipsa unui termen limitativ în legislație permite abandonarea acestora. În zone precum Ineu și Săcădat, zeci de hectare au fost excavate la marginea satelor, lăsând în urmă cratere care pot afecta chiar și pânza freatică, ducând la uscarea fântânilor localnicilor.
Pentru a combate acest fenomen, Senatul a votat o modificare legislativă ce vizează combaterea exploatărilor mascate. Proiectul propune înlocuirea avizelor fără termen clar cu perioade limitate de maximum 2 ani, cu posibilitatea de prelungire încă 2 ani. Noile reguli ar putea impune amenzi de până la 500.000 lei, confiscarea utilajelor și interdicția de obținere a noilor avize pentru o perioadă de 5 ani, obligând totodată supravegherea video a perimetrelor.
La nivel național, analiza Ministerului Mediului arată că, din peste 1.200 de avize de amenajare a iazurilor emise în ultimul deceniu, sub 10% au avut într-adevăr scopul de piscicultură. Ministerul a lansat platforma Inspectorul Balastierelor, o hartă digitală ce cuprinde 6.216 perimetre autorizate în ultimii 5 ani, oferind cetățenilor posibilitatea de a verifica prin geolocalizare dacă exploatările se desfășoară în limitele legale aprobate.