Jocurile video descărcate gratuit pe dispozitivele mobile pot deveni o sursă majoră de cheltuieli neprevăzute pentru familii, în special atunci când cardurile bancare ale părinților sunt salvate în aplicații. Această practică permite achiziționarea rapidă de personaje, arme virtuale sau recompense, proces care se realizează cu doar câteva atingeri pe ecran. Copiii nu conștientizează adesea valoarea reală a banilor, fiind atrași de obiecte digitale care oferă avantaje în cadrul experienței de joc.
Un studiu publicat în 2026 în revista Frontiers in Public Health a evidențiat amploarea acestui fenomen în rândul elevilor din Austria. Cercetarea a inclus 2.308 elevi cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani, dintre care 818 au declarat că au efectuat plăți în jocuri. Datele arată că un grup de doar 85 de persoane, reprezentând 10,4% din eșantion, a fost responsabil pentru 61,4% din totalul sumelor cheltuite. Media anuală pentru elevii care fac achiziții este de aproximativ 170 de euro, însă există cazuri extreme unde sumele au atins între 400 și 12.000 de euro într-un singur an.
Psihologul Gabriela Marc explică faptul că achizițiile nu sunt doar despre obiecte, ci despre nevoia de acceptare socială și de statut în grup. Pentru un copil, cumpărarea unui obiect virtual reprezintă promisiunea de a nu se simți exclus și de a fi observat de ceilalți. Modelele comerciale folosesc monede virtuale pentru a îndepărta imaginea banilor reali și oferă recompense aleatorii pentru a menține speranța jucătorului. Aceste tactici sunt concepute special pentru a încuraja achizițiile repetate și decizii imediate sub presiunea ofertelor limitate în timp.
Există o legătură observată între cheltuielile ridicate și comportamentele problematice, asemănătoare jocurilor de noroc. Dintre elevii care au cheltuit cele mai mari sume, 14,1% au îndeplinit criteriile pentru o tulburare caracterizată prin pierderea controlului asupra timpului petrecut jucându-se. Un alt studiu, apărut în 2025 în Computers in Human Behavior, a identificat asocieri între achiziția de loot boxes și simptome precum anxietatea, depresia sau impulsivitatea. Totuși, cercetătorii precizează că nivelul cheltuielilor nu este asociat cu situația financiară a familiei.
Pentru a preveni aceste situații, părinții pot lua măsuri tehnice, precum dezactivarea achizițiilor din aplicații sau solicitarea unei aprobări pentru fiecare tranzacție. Gabriela Marc recomandă evitarea salvării cardurilor pe dispozitivele copiilor și stabilirea unui buget clar pentru adolescenți. Este esențial ca adulții să rămână deschiși la dialog, separând comportamentul greșit de valoarea copilului. Educația digitală trebuie să îi ajute pe tineri să înțeleagă mecanismele comerciale din spatele jocurilor gratuite, pentru a nu fi manipulați de oferte expiratorii.
În contextul digital actual, gestionarea consumului de conținut online devine o competență esențială pentru dezvoltarea echilibrată a minorilor. Deși tehnologia oferă acces la divertisment, mecanismele de monetizare sunt construite pentru a maximiza profitul prin exploatarea impulsivității. Monitorizarea atentă a istoricului de plăți și înțelegerea rolului emoțional pe care jocurile îl au în viața copilului pot ajuta la prevenirea dependenței și a pierderilor financiare semnificative în cadrul gospodăriei.