Angajații Direcției de Sănătate Publică Constanța se confruntă cu o situație neobișnuită, fiind supuși unei propuneri de a lua concediu fără plată. Conducerea instituției ar fi solicitat personalului acordarea a câte zece zile de absență neplătită pentru a putea respecta limitele bugetare stabilite. Această măsură ar fi luată pentru a permite încadrarea în bugetul disponibil pentru cheltuieli de personal, conform informațiilor difuzate de Radio Constanța și relatate de Rador.
În acest context, Consiliul Național al Federației Sanitas Constanța a reacționat rapid și solicită o întâlnire de urgență cu ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila. Scopul acestei solicitări este găsirea unei soluții imediate pentru asigurarea plății salariilor angajaților. Cristina Rădulescu, liderul organizației, a subliniat că reducerea cheltuielilor de personal a fost calculată eronat, fiind mult mai mare în realitate decât limita de 10% prevăzută de lege.
Șefa DSP Constanța, Oana Daliana Bone, a refuzat să confirme sau să infirme oficial propunerea de a trimite angajații în concediu fără plată. Aceasta a precizat însă că, până în acest moment, toate drepturile salariale cuvenite personalului instituției au fost achitate la zi. Situația rămâne însă tensionată, având în vedere natura propunerii care ar afecta direct veniturile celor care lucrează în cadrul direcției.
Conducerea DSP Constanța a explicat, prin intermediul purtătorului de cuvânt, că instituția deține calitatea de ordonator secundar de credite. Astfel, orice măsură ulterioară va depinde strict de prevederile legale și de alocările bugetare comunicate de ordonatorul principal de credite, care este Ministerul Sănătății. Direcția și-a exprimat disponibilitatea de a aplica orice decizie luată de minister, respectând limitele cadrului legal și bugetar existent.
Problema bugetară de la DSP Constanța este strâns legată de modul în care sunt distribuite fondurile din sistemul de sănătate. În cadrul acestui sistem, Ministerul Sănătății acționează ca ordonator principal de credite, având responsabilitatea de a direcționa resursele către instituțiile subordonate. Direcțiile județene de sănătate publică, precum cea din Constanța, funcționează ca entități secundare, depinzând direct de fluxul de finanțare stabilit la nivel central de minister.
În sistemul administrativ român, gestionarea bugetelor de sănătate implică o ierarhie strictă între minister și unitățile teritoriale. Ordonatorii de credite trebuie să asigure echilibrul între cheltuielile de funcționare și salarizarea personalului medical și administrativ. Orice discrepanță între bugetul alocat și necesarul real de plăți poate duce la crize financiare la nivel local, afectând stabilitatea instituțiilor de sănătate publică din județe.