Un studiu recent realizat în rândul a 2.169 de angajați din sectorul public relevă o percepție critică asupra modului în care sunt utilizați banii publici. Doar 30,1% dintre participanți susțin că fondurile cheltuite sau atrase în ultimii ani au generat rezultate concrete în instituțiile lor. În schimb, o parte semnificativă de 42,7% din respondenți consideră că îmbunătățirile obținute sunt sub așteptări, în timp ce 23,3% declară că nu observă niciun rezultat vizibil.
Cheltuielile care sunt identificate drept surse de risipă includ, în primul rând, contractele de consultanță și serviciile externe cu valoare discutabilă, menționate de 30,6% dintre participanți. Pe locul al doilea se află menținerea unor structuri și posturi fără o utilitate clară, indicată de 29,3% dintre cei chestionați. De asemenea, 28,8% dintre respondenți au semnalat probleme legate de platformele informatice și softurile care sunt slab concepute, afectând eficiența muncii.
Analiza datelor arată că percepția asupra risipei variază în funcție de nivelul de educație al angajaților. Contractele de consultanță cu valoare discutabilă sunt semnalate de 31,6% dintre persoanele cu studii superioare, în comparație cu doar 12,1% dintre cei cu studii medii sau postliceale. În ceea ce privește achiziția de echipamente cu utilitate redusă, situația este inversă, fiind menționată de 39,3% dintre cei cu studii medii sau postliceale, față de 21,8% dintre cei cu studii superioare.
Proiectele de modernizare sunt, de asemenea, sub observația critică a funcționarilor, mulți considerând că acestea nu produc efecte reale. În total, 60,8% dintre respondenți spun că au observat, cel puțin ocazional, proiecte de modernizare care nu aduc beneficii palpabile. Un segment de 30,5% menționează că întâlnește ocazional situații în care cheltuielile sunt orientate spre imaginea instituției sau spre aparența de modernizare, în detrimentul nevoilor reale de funcționare.
Fondurile europene nu sunt resimțite direct de o mare parte din personalul de stat. Aproximativ 46,9% dintre participanți afirmă că nu au beneficiat direct, în activitatea lor profesională, de fondurile europene utilizate în România. De asemenea, 42% dintre respondenți susțin că nu au resimțit beneficii personale concrete, iar 21,7% declară că au avut doar beneficii parțiale, care nu au fost nici directe, nici constante în timpul desfășurării activității.
Sondajul a fost realizat de Centrul de Formare APSAP în octombrie 2026, pe un eșantion de 2.169 de angajați din sectorul public. Rezultatele reflectă opiniile participanților despre utilizarea fondurilor, achiziții și efectele investițiilor, fără a reprezenta un audit oficial al cheltuielilor publice sau o verificare a legalității acestora. Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, a subliniat că raportarea proiectelor finalizate nu este suficientă dacă rezultatele nu se reflectă în activitatea de zi cu zi.