La 13 ani de la declanșarea protestelor din Pungești, Dumitru Chisăliță analizează modul în care autoritățile române au gestionat conflictul din județul Vaslui. Specialistul susține că lipsa unui dialog real și răspândirea informațiilor false au amplificat tensiunile dintre comunitate și stat. Conform analizei sale, evenimentele din 2013 au lăsat în urmă o rană deschisă, afectând profund încrederea cetățenilor în instituțiile statului român.
Conflictul a început în octombrie 2013, când localnicii s-au opus proiectului companiei americane Chevron pentru explorarea gazelor de șist. Pe 3 octombrie, compania obținuse autorizația de construcție pentru prima sondă, iar pe 14 octombrie peste 100 de oameni au încercat să oprească amenajarea platformei. Oamenii reclamau lipsa consultării și se temeau de contaminarea pânzei freatice, neavând încredere în garanțiile oferite de autorități.
Pe 16 octombrie, tensiunile au escaladat prin intervenția jandarmilor pentru a permite accesul utilajelor Chevron, rezultând confruntări violente. Dumitru Chisăliță, care la acea vreme era expert judiciar al Ministerului Justiției, afirmă că a găsit o comunitate dominată de teamă și neîncredere. El menționează că o parte dintre localnici au fost influențați de mesaje alarmiste, în timp ce activiștii de mediu au prezentat scenarii despre distrugerea terenurilor.
Expertul critică dur intervenția forțelor de ordine, relatând că a fost bruscat de jandarmi și amenințat cu confiscarea mașinii. Dumitru Chisăliță subliniază că Pungești nu a avut nevoie de pasiune, ci de mediatori capabili să traducă limbajul tehnic. El susține că statul a ales să evite discuțiile despre fracturarea hidraulică de teama reacțiilor publice, ceea ce a dus la pierderea unei dezbateri necesare despre reglementarea și siguranța resurselor.
În 2015, Chevron a renunțat la proiectele din România, invocând decizii de afaceri și lipsa competitivității investițiilor. Dumitru Chisăliță consideră că acest episod a blocat valorificarea gazelor neconvenționale, resurse care ar fi putut crește securitatea energetică a țării. Specialistul explică faptul că experiența de la Pungești a dus la crearea Asociației Energia Inteligentă, pentru a umple vidul de informații oneste și tehnice.
Conflictul de la Pungești a avut loc într-un context în care explorarea gazelor de șist prin fracturarea hidraulică era un subiect extrem de controversat la nivel global. Această tehnologie implică injectarea de apă, nisip și substanțe chimice sub presiune mare în straturile de rocă. În România, dezbaterea a fost marcată de o polarizare extremă între interesele economice ale companiilor străine și preocupările ecologice ale comunităților locale.