Federația Neguvernamentală Antidrog (FNA) a emis o poziție oficială în legătură cu recentele inițiative legislative din România care vizează dezincriminarea posesiei de substanțe psihoactive. Organizația a realizat o analiză sistemică la nivel global pentru a evalua impactul pe termen lung al politicilor de dezincriminare. FNA subliniază că strategiile actuale sunt anacronice, deoarece sunt concepute pentru droguri organice, în timp ce piața este dominată de substanțe sintetice și de fenomenul policonsumului.
Analiza comparativă a piețelor din Olanda, Germania, Spania, Italia, Thailanda, SUA și Canada relevă o hibă esențială în modelele de relaxare. În Olanda, municipalitatea din Amsterdam a fost obligată să interzică consumul de canabis pe stradă în centrul istoric și în Cartierul Roșu din cauza vandalismului. În Spania, guvernul a adoptat o reformă a legii tutunului pentru a elimina excepția cluburilor de fumat, după ce rețelele criminale au infiltrat aceste asociații pentru a distribui cocktailuri de droguri.
În Italia, autoritățile au implementat măsuri de toleranță zero, interzicând complet producția și vânzarea de Cannabis Light. Această decizie a fost luată pentru că piața de acest tip a servit drept poartă de intrare pentru tineri către noi substanțe psihoactive sintetice de laborator. Germania raportează, de asemenea, că piața neagră domină masiv, tinerii migrând către platforme online pentru a obține canabis modificat chimic, depășind sistemul rigid al cluburilor oficiale.
Modelul nord-american și cel din Thailanda prezintă dificultăți majore de securitate publică. În SUA, concentrația mare de THC din produsele comercializate a determinat o creștere de 24% a frecvenței de consum la adulți, în timp ce piața neagră este contaminată cu fentanyl și Xylazine. Thailanda a fost nevoită să revină la un regim strict medical după ce dezincriminarea din 2022 a generat o criză socială profundă și cazuri masive de supradoze în rândul tinerilor.
Proiectul de lege din România, susținut de Victoria Stoiciu și Daniel Fenechiu, propune transformarea deținerii de droguri pentru consum propriu în contravenție, nu în infracțiune. Pentru drogurile de risc, amenzile ar fi între 1.000 și 1.500 de lei, iar pentru cele de mare risc, între 1.500 și 3.000 de lei. Senatoarea Victoria Stoiciu susține că legislația actuală pune prea mult accent pe sancționarea consumatorilor, în detrimentul combaterii traficului de droguri.
Discuțiile privind reglementarea substanțelor psihoactive sunt intensificate de schimbările în cadrul securității globale și de evoluția tehnologiilor de producție chimică. În contextul actual, decidenții politici sunt solicitați să adopte strategii care să includă monitorizarea precursorilor industriali și analiza chimică a apelor reziduale pentru a identifica focarele de consum în mediul urban.