Alexandru Rogobete a expus principalele direcții de reformă pe care le urmărește în cadrul sistemului de sănătate, punând accent pe reorganizarea unităților sanitare. În cadrul procesului de audiere, acesta a solicitat sprijin pentru implementarea unor schimbări necesare normativului de personal, subliniind importanța acestor măsuri indiferent de eventualele presiuni sau de zgomotul politic care ar putea apărea în acest proces de transformare.
Unul dintre punctele critice identificate de Alexandru Rogobete este faptul că normativul actual nu mai poate reflecta complexitatea cazurilor medicale tratate în cadrul spitalelor. El a oferit ca exemplu secțiile de anestezie și terapie intensivă (ATI), care sunt în prezent normate în același mod, deși pot gestiona pacienți cu nevoi și grade de complexitate foarte diferite. Pentru a remedia această situație, propune reclasificarea secțiilor ATI în trei categorii distincte, bazate pe dotări, profilul spitalului și dificultatea cazurilor.
Alte măsuri propuse vizează direct condițiile de lucru ale medicilor, în special prin plata gărzilor. Alexandru Rogobete susține că tarifele pentru aceste activități trebuie majorate treptat, adaptându-se în funcție de activitatea efectiv desfășurată, pentru a reduce presiunea asupra întregului personal medical. De asemenea, acesta propune o reorganizare a tipului de gardă, împărțind activitatea în mai multe categorii specifice: de monitorizare, de urgență, la domiciliu și cele de natură intervențională.
Finanțarea sistemului trebuie să fie ajustată pentru a ține cont mai mult de complexitatea reală a activității medicale desfășurate în fiecare unitate. Pe lângă modificările de personal, Alexandru Rogobete a menționat necesitatea de a regândi întregul sistem de asigurări de sănătate. El propune introducerea asigurărilor complementare și permiterea existenței altor asigurători, fie ei publici sau privați, pentru a diversifica opțiunile disponibile în sistemul actual de asigurări.
În ceea ce privește schimbarea modelului de asigurări, Alexandru Rogobete a precizat că eliminarea monopolului actual al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu trebuie interpretată ca o privatizare a sistemului medical. Obiectivul principal este de a crea un cadru mai flexibil, în care resursele să fie distribuite mai eficient. Această reformă structurală vizează atât modul în care sunt colectate și distribuite fondurile, cât și modul în care spitalele sunt dotate pentru a răspunde nevoilor pacienților.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări constante legate de modul de alocare a resurselor și de normarea personalului. Modificarea regulilor de finanțare și a modului în care sunt gestionate secțiile critice precum ATI reprezintă pași care vizează adaptarea infrastructurii medicale la cererea actuală de servicii. Reorganizarea spitalelor și introducerea unor noi modele de asigurări sunt piloni centrali în discuțiile despre modernizarea acestui sector vital.