Agricultorii din județul Covasna se confruntă cu pierderi semnificative în culturile lor, cauzate nu doar de prezența urșilor, ci și de atacurile ciorilor. Situația este raportată de directorul Direcției Agricole Covasna, Koszma Bela, care subliniază impactul negativ asupra producției de cartofi, porumb și floarea-soarelui. Măsurile actuale pentru limitarea acestor daune sunt considerate ineficiente de către autorități locale.
Problema ciorilor este una critică, deoarece aceste păsări afectează terenurile agricole în special în perioada de mijloc de an. Koszma Bela explică faptul că stolurile de ciori pot recolta chiar jumătate din producția de floarea-soarelui și de porumb atunci când se așează pe culturi. În plus, ciorile au un comportament distructiv asupra cartofilor, scoțându-i din pământ din curiozitate fără a-i consuma, ceea ce provoacă pagube mari.
În ceea ce privește statisticile oficiale, anul trecut au fost înregistrate 492 de procese verbale privind pagubele provocate de animale sălbatice și păsări. Deși există cote de vânătoare stabilite pentru ciori, numărul extrem de mare al acestor păsări face ca limitarea efectivă a daunelor să fie foarte dificilă. În primăvară situația este mai calmă, însă pe parcursul anului atacurile devin mult mai frecvente.
Paralel cu problema păsărilor, populația de urși brun din județ a cunoscut o creștere masivă în ultimul deceniu. Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, menționează că în anul 2016 existau în jur de 1.200 de exemplare, însă în prezent numărul a ajuns la 2.400 de urși. Această dublare a efectivului a dus la o creștere dramatică a incidentelor, trecând de la 58 de pagube înregistrate în 2015 la pagube care apar acum în mod zilnic.
Pentru a gestiona această situație, Tamas Sandor a salutat readoptarea de către Parlament a legii privind gestionarea populației de urs brun. Această lege, care a fost retrimisă pentru reexaminare la solicitarea președintelui României, Nicușor Dan, prevede majorarea cotelor de prevenție și intervenție. Reprezentantul județean își exprimă speranța că noul act normativ va fi promulgat și aplicat rapid pentru a proteja avuția oamenilor.
Gestionarea conflictelor dintre fauna sălbatică și activitatea agricolă reprezintă o provocare constantă în zonele cu densitate mare de animale. În România, reglementările privind vânătoarea și protecția speciilor sunt sub permanente discuții legislative, încercând să echilibreze conservarea biodiversității cu necesitatea de a proteja resursele alimentare și proprietățile cetățenilor din zonele rurale afectate.