Accesul la îngrijirile stomatologice în România este marcat de bariere financiare majore, care împiedică pacienții să urmeze planurile de tratament complete. Mulți români aleg să trateze doar durerea acută, renunțând ulterior la restul intervențiilor necesare din cauza costurilor. Această situație este confirmată de medicii din țară, care observă că o parte importantă a pacienților nu își permite tratamentele de la început până la sfârșit.
Anna Maria Pangică, medic stomatolog din București, afirmă că aproximativ o treime din pacienții săi nu pot susține financiar un tratament cap-coadă. Aceștia optează adesea pentru intervenții limitate, tratând doar dintele care a provocat urgența, după care nu mai revin la cabinet. În acest context, unii pacienți ajung chiar la extracția dintelui, deoarece aceasta reprezintă o soluție mult mai puțin costisitoare decât alte proceduri de salvare a dintelui.
Sistemul de decontare prin Casa de Asigurări de Sănătate este extrem de limitat în raport cu nevoile reale. Din totalul de 17.450 de cabinete stomatologice din România, doar 3.737 ofereau servicii decontate anul trecut. Medicul Anna Maria Pangică explică faptul că, deși există medici în contract cu CNAS, resursele sunt insuficiente, estimând că ar fi necesare de 8-10 ori mai mulți bani pentru a acoperi nevoile tuturor pacienților.
În cabinetul medicului Anna Maria Pangică, doar un sfert din cei aproape 80 de pacienți lunar beneficiază de servicii decontate sau parțial decontate. Acestea includ de regulă urgențele, obturațiile sau extracțiile, dar nu și tratamentele avansate care necesită utilizarea microscopului. Pacienții care beneficiază de aceste servicii nu sunt selectați pe criterii de venit, ci respectă regula de a fi servit primul venit, în limita plafonului disponibil la Casa de Asigurări.
Situația este diferită în alte țări europene, unde decontarea este mult mai extinsă. În Franța, tratamentele sunt rambursate parțial, în proporție de 60-70%, în timp ce în Austria serviciile de bază și protezele sunt acoperite de asigurarea de sănătate. În România, însă, doar 3,41% din populație a beneficiat de tratamente stomatologice prin fondurile Casei de Asigurări de Sănătate în anul 2024, un procent mult sub media europeană.
Datele Eurostat arată că, în Uniunea Europeană, 6,3% dintre persoanele cu vârsta de peste 16 ani nu au putut beneficia de îngrijiri stomatologice în 2024. În România, acest procent este de 16,2%, fiind depășit doar de Grecia și Letonia. Principalele motive identificate pentru lipsa accesului sunt dificultățile financiare, listele lungi de așteptare și distanța față de furnizorii de servicii medicale.