La finalul anului trecut, aproximativ 80% din populația rezidentă a României era conectată la sistemul public de alimentare cu apă. Conform datelor oficiale publicate de INS, acest nivel reprezintă o creștere de 105.478 persoane comparativ cu situația din 2024. În ciuda acestui avans, o parte semnificativă a cetățenilor, respectiv 4,1 milioane de persoane, nu beneficiază încă de racordare la rețelele publice de distribuție a apei.
Disparitățile regionale în ceea ce privește accesul la acest serviciu vital rămân extrem de mari pe teritoriul țării. Regiunea București-Ilfov deține cel mai mare grad de racordare, atingând un nivel de 98% din populația sa. Pe locul doi, în ceea ce privește ponderea celor conectați la sistemul public, se află regiunea Sud-Est, unde rata de acces este de 89,9%, cuprinzând județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.
În partea opusă a spectrului, cele mai mici rate de racordare se înregistrează în regiunea Nord-Est, unde doar 53,3% din populație este conectată la rețea. Această zonă include județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Urmând imediat după Nord-Est, în ceea ce privește gradul cel mai scăzut de acces, se situează regiunea Sud-Muntenia, cu o pondere de 71,6%, care include județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.
Analizând consumul, volumul total de apă distribuită a suferit o scădere de 14,5% față de anul 2024, ajungând la aproximativ 2,61 miliarde m³. Această diminuare este cauzată în principal de reducerea volumelor direcționate către sectorul agriculturii, precum și către industria și construcții. Totuși, volumul de apă distribuit de către sistem către populație a înregistrat o creștere de 75.969 mii m³ în perioada menționată.
Distribuția volumelor de apă pe sectoare arată că agricultura a consumat cea mai mare parte, reprezentând 61,6% din totalul distribuit. Populația a utilizat 25,6% din resursele de apă, în timp ce sectorul de Industrie și Construcții a utilizat doar 4,2%. Din punct de vedere geografic, cele mai mari cantități de apă au fost distribuite în bazinele hidrografice Buzău-Ialomița, cu 36,3%, și Argeș-Vedea, cu 15,8%.
Evoluția acestor indicatori de infrastructură are loc într-un context economic marcat de schimbări în alte sectoare de activitate. De exemplu, în perioada recentă, numărul autorizațiilor de construire emise pentru clădiri rezidențiale a cunoscut o scădere de 12,2% în primele opt luni ale anului, în timp ce în luna august această scădere a ajuns la 16%.