Academia Română a anunțat intenția de a modifica modul în care sunt evaluați cercetătorii, proiectele de cercetare și instituțiile de cercetare. Propunerea vizează reducerea ponderii pe care o au articolele științifice publicate în procesul de evaluare. Această decizie vine ca o reacție la existența numeroaselor reviste de specialitate care publică materiale contra cost, indiferent de valoarea reală a acestora, afectând integritatea comunității academice.
Biroul Prezidiului Academiei a criticat dur modul de operare al așa-numitelor reviste prădătoare și al fabricilor de articole. Conform comunicatului, aceste entități practică un model de afaceri axat pe profitul obținut prin publicarea rapidă și fără discernământ a unui volum imens de materiale. Procesul de peer-review, care ar trebui să fie riguros, este descris ca fiind unul superficial, ceea ce compromite calitatea actelor de cercetare.
Instituția a semnalat o creștere accentuată a numărului de articole provenite din România care apar în reviste cu practici editoriale dubioase. Aceste publicații se bazează pe taxe plătite de autori, astfel încât veniturile editurii depind direct de numărul de manuscrise acceptate. Printre metodele utilizate se numără campanii agresive de tip spam prin e-mail, adresate adesea unor cercetători care nu au nicio legătură cu domeniul respectiv.
Revistele vizate sunt caracterizate prin timpi de procesare editorială extrem de scurți, incompatibili cu o evaluare serioasă. De asemenea, acestea prezintă o rată de respingere foarte mică și un procent exagerat de autocitări sau citări intra-editură. Academia Română a menționat că există și o proliferare periculoasă a unor congreselor și conferințelor internaționale prădătoare, care contribuie la falsificarea CV-urilor cercetătorilor prin includerea unor participări neadecvate.
Pentru a remedia aceste probleme, Academia Română propune trecerea la un proces de evaluare calitativă. Această schimbare ar trebui să respecte principiile Acordului european privind reforma evaluării cercetării (CoARA, 2022). Noua abordare vizează punerea accentului pe valoarea, impactul și relevanța rezultatelor obținute în urma cercetărilor, înlocuind formulele aritmetice care măsoară doar cantitatea de conținut publicat de cercetători.
Evaluarea activității academice a trecut prin multiple reforme în ultimii ani, încercând să echilibreze cantitatea cu calitatea. În România, sistemul de evaluare a fost criticat periodic pentru dependența de indicatori numerici care pot încuraja publicarea în reviste cu standarde scăzute. Trecerea către un model bazat pe impactul real al cercetării reprezintă o încercare de aliniere la standardele internaționale de integritate științifică.