Academia Română a raportat o creștere accentuată a numărului de articole științifice provenite din România care apar în reviste cu practici editoriale problematice. Anunțul a fost făcut de forul științific în urma Adunării Generale desfășurate pe 17 septembrie, când s-au discutat principiile fundamentale pentru evaluarea cercetătorilor, a institutelor și a proiectelor de cercetare. Instituția a exprimat îngrijorări legate de profesionalismul procesului de peer-review, ovvero evaluarea efectuată de specialiști.
Problema principală vizează revistele al căror model economic se fundamentează pe taxe plătite de autori, astfel încât veniturile editurii depind direct de volumul de articole acceptate. Acestea prezintă caracteristici specifice, precum publicarea excesivă de numere speciale gestionate de editori invitați cu vizibilitate internațională redusă. De asemenea, timpul de procesare editorială este extrem de scurt, ceea ce nu este compatibil cu un proces de evaluare temeinic și serios, fiind observată și o rată de respingere mult sub normele disciplinei.
Biroul Prezidiului Academiei Române a identificat aceste publicații drept reviste prădătoare sau fabrici de articole, care urmăresc profitul prin publicarea rapidă și fără discernământ. Acestea folosesc campanii agresive de e-mail pentru solicitarea de manuscrise, adresându-se adesea unor cercetători care nu au legătură cu profilul revistei. Academia Română a subliniat că este greu de acceptat ca o parte semnificativă din bugetul alocat cercetării să fie consumată pe aceste taxe de publicare, care sunt deloc neglijabile.
În acest context, Academia Română a făcut un apel direct către îndrumătorii de doctorat pentru a proteja tinerii cercetători de aceste practici dăunătoare. Aceștia trebuie să explice studenților că aceste reviste mimează procesul editorial și să nu accepte elaborarea tezelor de doctorat pe baza unor astfel de publicații. Forul încurajează alegerea revistelor consacrate și subliniază că accesul deschis nu impune obligatoriu plata unei taxe, existând opțiuni de calitate fără costuri pentru autori.
Pe lângă revistele problematice, Academia Română a constatat o proliferare periculoasă a congreselor și conferințelor internaționale prădătoare, care contribuie la falsificarea CV-urilor cercetătorilor. Pentru a combate acest fenomen, instituția propune reducerea ponderii indicatorilor scientometrici, precum factorul de impact sau indicele Hirsch, în evaluarea cercetătorilor și a instituțiilor. Se propune trecerea la o evaluare calitativă, bazată pe valoarea și relevanța rezultatelor, respectând principiile Acordului european privind reforma evaluării cercetării (CoARA, 2022).
Evaluarea în mediul academic românesc se confruntă cu provocări legate de integritatea datelor și de utilizarea indicatorilor matematici pentru a măsura succesul științific. În prezent, mulți cercetători sunt evaluați pe baza unor formule aritmetice care pot fi influențate de strategii editoriale discutabile. Academia Română insistă că accentul trebuie să cadă pe calitatea brevetelor și a publicațiilor, analizând cine și în ce jurnal citează o anumită lucrare, nu doar numărul total de citări.